INTERVIU // Violeta Gașițoi: Uneori și judecătorii umilesc femeile-victime în instanță

Violeta Gașițoi: În primul rând poliția, ofițerii de urmărire penală, procurorii și judecătorii au o problemă la capitolul cum trebuie tratată o victimă. În loc să o trateze într-o manieră constructivă și înțelegătoare, adesea suntem martorii unui comportament neadecvat din partea organului de drept.

Cele mai răspândite greșeli ale instituțiilor vizate sunt întrebările puse victimelor. Spre exemplu, o judecătoare din mun. Bălți a întrebat victima: ”Spuneți-mi, când ați fost violată erați virgină?”. Ea a roșit imediat și aici deja am obiectat, solicitând scoaterea întrebării, chiar dacă a fost pusă de judecătoare. Întrebarea nu avea nicio importanță, deoarece viața privată în acest caz nu are nicio relevanță.

Violeta Gașițoi: La moment nu pot spune că s-a făcut o anchetă efectivă, deși s-a examinat cazul și s-au acumulat probe pentru a trimite dosarul pe masa judecătorilor. Nu toate victimele au fost incluse în lista victimelor, nu s-a investigat depozițiile fetelor care spun și arată că au fost mai multe violuri și pentru a spăla urmele fetele erau transferate într-un alt internat. S-a putut de ridicat registrele de verificat și această informație, dar nu s-a dorit.

Îmi amintesc un caz, când victima depunea declarațiile, iar una dintre judecătoare râdea. Nu am înțeles dacă râde de victimă sau avea o problemă. E un caz ieșit din comun care o să-l duc până la final, iar dacă nu în Republica Moldova, atunci ajungem să căutăm dreptate și la CEDO.

Violeta Gașițoi: Victimele au nevoie în primul rând de asistență psihologică calificată pentru că aceasta le va da puteri să lupte, să depună o plângere la Procuratură, să treacă o expertiză medico-legală și să fixeze probele. Este necesar să cunoască faptul că au dreptul la apărare și acesta trebuie respectat.

Le recomand să meargă până la capăt și să nu renunțe, chiar și atunci când agresorii le propun în schimb bani. Victima are dreptul să introducă o acțiune civilă în cadrul procesului penal prin care să solicite prejudicii morale și materiale pentru suferințele cauzate ei în urma comiterii față de ea a infracțiunii, deci ea oricum își va primi despăgubirea dar pe lângă despăgubire persoana trebuie să fie sancționată penal pentru a evita pe viitor astfel de stuații. Mai mult decât atât, dacă nu are resurse financiare pentru a fi asistată de un avocat în baza contractului - să solicite acordarea asistenței juridice garantate de stat.

Violeta Gașițoi: Da este o soluție, doar trebuie să înțelegem că CEDO nu este a 4-a instanță. Aceasta nu va putea condamna persoana și nu va putea să se expună referitor de vinovăția acesteia. Aici victima are nevoie de fixarea tuturor probelor care dovedesc că la nivel național agresorul a fost achitat. Adesea sentința de achitare apare atunci cândexistă o anchetă ineficientă, când dispar probe din dosar și când sunt interese și corupție.

Precedente sunt multe prin care RM a fost condamnată de CtEDO pe cazurile de violență și pe cazurile lipsei unei investigații efective. Un exemplu relevant este cauza Eremia contra RM, unde statul a fost condamnat pentru tolerarea de către autorităţile naţionale a violenţei împotriva soţiei și pentru manifestarea atitudinii discriminatorii faţă de aceasta. La fel, în cauza Mudric contra RM, a fost constatat omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ. Cazuri de acestea sunt foarte multe și este foarte dureros că deși statul achită prejudicii în continuare nu sunt sancționate persoanele responsabile de condamnarea Republicii Moldova.

Drumul nu este unul scurt, dar mereu am spus că dacă lupți - ai șansa să câștigi. În schimb, dacă nu lupți - deja ai pierdut.