Doar în ultimii 3 ani, universităţile din R. Moldova au ratat circa 400 mln lei. Profesorii şi studenţii încearcă să se reprofileze, chiar şi în lipsa unor alternative fezabile. Autonomia universitară este pusă serios în impas, chiar şi în universităţile private.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului realizat de IDIS „Viitorul” „Impactul politicilor autorităţilor publice centrale asupra sistemului universitar din R. Moldova”, prezentat miercuri, 27 mai, în cadrul unei dezbateri publice, transmite Politik.
Autorii studiului, conferenţiarul Cornel Ciurea şi cercetătorul Leonid Litra constată că, începând cu anul 2005, Guvernul R. Moldova a iniţiat o politică de combatere a procesului de expansiune universitară. „Decalajele invocate pe piaţa muncii nu reprezintă un temei suficient pentru a reglementa fluxurile de studenţi. În economia reală primează legea pieţei, nu cea a planificării de stat.”, explică Cornel Ciurea.
Adoptarea pripită a Hotărârii 434, prin care s-a impus reducerea drastică a numărului de studenţi în majoritatea instituţiilor de învăţământ superior, a generat efecte negative atât directe, cât şi indirecte. „În plan financiar, constatăm pierderi, care se cifrează la circa 400 mln de lei. Cam atât reprezintă cheltuielile pe care le suportă universităţile pe parcursul unui an de studiu”, a menționat Leonid Litra.
Reglementarea fluxului de studenţi nu este o soluţie adecvată la problemele sistemului universitar: „Guvernul a identificat corect problemele sistemice: comercializarea universităţilor, devalorizarea diplomelor, imitarea adaptării la rigorile procesului de la Bologna, supra-teoretizarea studiilor, dar constatând aceste deficienţe, nu a formulat riguros şi soluţia adecvată. Aceste probleme nu au fost remediate, dimpotrivă, ele s-au acutizat. Mai mult, reducerea mecanică a numărului de studenţi în universităţi a provocat o criză serioasă de funcţionare a sistemului universitar, fără a rezolva problemele de fond”, subliniază Cornel Ciurea.
În ciuda finanţării insuficiente de la bugetul de stat, autorităţile centrale tind să-şi extindă controlul total asupra procesului de studii şi a universităţilor din R. Moldova. Or, această situaţie îi face pe conducătorii universităţilor destul de vulnerabili şi nesiguri faţă de ziua de mâine, ei ezitând să-şi exprime public punctul de vedere. Nu sunt atestate totodată progrese evidente, care ar face procesul de studii mai aproape de nevoile pieţei, de dinamica economică a ţării. Asta confirmă încă o dată caracterul dirijist şi nefast al intervenţiei statului în acest domeniu.
Autorii studiului recomandă autorităţilor să se abţină de la decizii motivate doar de pretenţii politice, propunând o serie de acţiuni de primă necesitate pentru deblocarea situaţiei de criză. Statul trebuie să renunţe la planurile restrictive de înmatriculare.
Autorităţile trebuie să opteze tranşant pentru un model bazat pe taxe de şcolarizare, cu acordarea burselor de stat persoanelor social vulnerabile. Doar prin maximizarea veniturilor se va rezolva actuala criză financiară a universităţilor, iar statul va putea redirecţiona fondurile disponibile spre studiile secundare. Experţii mai recomandă implicarea studenţilor şi profesorilor la luarea deciziilor, precum şi consolidarea autonomiei universitare, ca mecanism de creştere a eficienţei, europenizării şi transparenţei procesului de studii superioare.