Guvernul propune limitarea importurilor preferențiale de zahăr din țările cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb ce permit, în prezent, introducerea produsului fără taxe vamale și fără restricții cantitative. Potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, contingentul anual ar urma să fie stabilit la 3.000 de tone.

Potrivit documentului, după epuizarea acestui plafon, importurile vor putea continua, însă vor fi supuse taxelor vamale prevăzute de regimul general. Cantitățile din contingent vor fi repartizate de Serviciul Vamal după principiul „primul venit – primul servit”, iar în cazul unui deficit pe piața internă, Guvernul va putea decide majorarea contingentului.

Autoritățile justifică măsura prin creșterea semnificativă a importurilor din ultimii doi ani. Dacă în perioada 2019–2023 Republica Moldova importa anual între 5.600 și 14.200 de tone de zahăr, în 2024 volumul a ajuns la aproximativ 35.000 de tone, de peste șase ori mai mult decât în anul precedent. Nivelul ridicat al importurilor s-a menținut și în 2025, iar Serbia a devenit principalul furnizor, cu o cotă de peste 40% din total.

Conform notei informative, zahărul importat din Serbia a fost comercializat la prețuri cuprinse între 12,43 și 14,04 lei/kg, în timp ce costul de producție al zahărului fabricat în Republica Moldova este estimat între 17,08 și 19,30 lei/kg. Diferența de preț ar fi generat pierderi de aproximativ 301,5 milioane de lei pentru producătorii autohtoni în perioada 2024–2025.

Sectorul zahărului din Republica Moldova reunește aproximativ 80 de cultivatori de sfeclă de zahăr, două fabrici de procesare și asigură circa 3.500 de locuri de muncă. Producția anuală este estimată la aproximativ 100.000 de tone, în timp ce consumul intern se ridică la 65.000–70.000 de tone, ceea ce înseamnă că producția locală poate acoperi necesarul pieței.

La începutul anului 2026, stocurile de zahăr erau estimate la aproximativ 90.000 de tone, suficiente pentru peste 16 luni de consum. În aceste condiții, autorii proiectului susțin că măsura nu urmărește acoperirea unui deficit, ci prevenirea dezechilibrelor de pe piață și protejarea industriei autohtone.

Proiectul precizează că noile reguli nu afectează contingentele preferențiale pentru importurile din Uniunea Europeană și nici cota de 3.000 de tone destinată procesatorilor industriali, introdusă la sfârșitul anului 2025.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE