Dezvoltarea sistemului de irigare trebuie să devină o prioritate strategică pentru Republica Moldova, în condițiile în care agricultura țării trece printr-o schimbare structurală, iar cantitatea de precipitații este în scădere. Este concluzia expertului economic Veaceslav Ioniță, care consideră că fără investiții masive în infrastructura de irigare, agricultura moldovenească riscă să piardă din competitivitate pe piața europeană.
„Cu o agricultură fără irigare Moldova nu are cum să devină competitivă în cadrul UE”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.
Expertul identifică doi factori principali care fac irigarea tot mai necesară. Primul este trecerea de la agricultura de subzistență la una organizată, bazată pe investiții și activitate economică. Al doilea este reducerea cantității medii de precipitații, inclusiv în regiunile din nordul țării, care au avut în trecut un avantaj din acest punct de vedere.
Potrivit lui Ioniță, agricultura moldovenească este deja într-un proces de transformare. În 2026, producția agricolă ar putea ajunge la 51,6 miliarde de lei, față de 46,7 miliarde în 2025, depășind recordul de 48,4 miliarde de lei înregistrat în 2021.
Creșterea este susținută în special de agricultura organizată. Producția realizată de întreprinderile agricole este estimată la 31,5 miliarde de lei în acest an, față de 27 de miliarde în 2025. În același timp, agricultura de subzistență ar urma să genereze 20,1 miliarde de lei.
„Noi de la agricultură de subzistență trecem la agricultură organizată”, a concluzionat expertul.
În aceste condiții, irigarea devine una dintre principalele condiții pentru menținerea producției agricole și creșterea productivității. În prezent, însă, Republica Moldova utilizează doar o mică parte din infrastructura de irigare disponibilă în trecut.
Dacă în 1990 erau irigate aproape 290 de mii de hectare, în 2025 suprafața a ajuns la aproximativ 217,5 mii de hectare amenajate. În realitate, potrivit estimărilor prezentate de Ioniță, sunt irigate efectiv doar 30–40 de mii de hectare, adică aproximativ 1,6% din suprafața agricolă.
Și consumul de apă pentru irigații s-a prăbușit. De la aproximativ 898 de milioane de metri cubi în 1990, acesta a ajuns la doar 21 de milioane de metri cubi în 2025. Practic, consumul de apă pentru irigații s-a redus de aproximativ 40 de ori în 35 de ani.
Ioniță consideră că problema nu este doar cantitatea de apă disponibilă, ci și capacitatea țării de a utiliza aceste resurse pentru agricultură. Moldova folosește în prezent aproximativ 28 de metri cubi de apă pentru fiecare hectar agricol, față de 276 de metri cubi în România și 90 de metri cubi în Ucraina.
Pentru dezvoltarea sistemului de irigare, statul ar putea aloca în 2026 aproximativ 85 de milioane de lei, potrivit estimărilor expertului. Dacă suma se confirmă, aceasta ar fi cea mai mare alocare anuală de până acum pentru acest domeniu.
Necesitățile sunt însă mult mai mari. Ioniță estimează că Republica Moldova ar avea nevoie de aproximativ 3 miliarde de euro pentru dezvoltarea unui sistem modern și performant de irigare. Suma reprezintă circa 15% din PIB, iar finanțarea ar trebui asigurată atât de stat, cât și de sectorul privat.
În ultimii 12 ani, investițiile în acest sector au reprezentat doar aproximativ 1,8% din PIB, în timp ce necesarul estimat ajunge la 15%. Expertul avertizează astfel că ritmul actual al investițiilor este insuficient pentru a recupera decalajul.
Ioniță estimează că în octombrie 2026 Republica Moldova ar putea obține și o finanțare externă importantă pentru dezvoltarea sistemelor de irigare, pe care o califică drept potențial cea mai mare finanțare atrasă vreodată pentru acest sector.
În opinia economistului, modernizarea irigațiilor nu mai poate fi tratată drept un proiect secundar. Pe fondul schimbărilor climatice, al reducerii precipitațiilor și al transformării agriculturii într-un sector tot mai orientat spre producția comercială, irigarea ar putea deveni una dintre principalele condiții pentru competitivitatea agriculturii moldovenești în Uniunea Europeană.


