Mai multe localități mici din R. Moldova ar putea fi absorbite de unități teritoriale mai dezvoltate economic și cu capacități administrative mai mari. În funcție de rezultatele obținute în urma acestui proces, raioanele ar putea fi înlocuite cu regiuni sau districte. Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030.

Prima etapă a reformei prevede ca localitățile R. Moldova să treacă printr-un proces de amalgamare, adică satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai puternice, notează europalibera.org

Ca să fie creată, o unitate administrativ-teritorială ar trebui:

să aibă cel puțin 3.000 de locuitori;

să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;

distanța din centrul noii structuri teritoriale până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km;

primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.

Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni:

Regiunea Administrativă Nord – municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca;

Regiunea Administrativă Centru – raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni;

Regiunea Administrativă Sud – raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia;

Autonomia Găgăuzia;

Municipiul Chișinău;

Unitatea Teritorială Nistru, statutul căreia va fi stabilit în cadrul procesului de negocieri în problema transnistreană, dintre cele două maluri ale Nistrului.

După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte:

Districtul Bălți - municipiul Bălți, raioanele Fălești, Glodeni, Râșcani, Sângerei;

Districtul Căușeni – raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă;

Districtul Cahul – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia;

Districtul Edineț – raioanele Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița;

Districtul Hâncești – raioanele: Basarabeasca, Cimișlia, Hâncești, Leova;

Districtul Orhei – raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești;

Districtul Soroca – raioanele Drochia, Florești, Soroca;

Districtul Ungheni – raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni;

UTA Găgăuzia;

Municipiul Chișinău.

Harta districtelor coincide aproape în totalitate cu cea a județelor R. Moldova, care a existat din 1998 până în 2003, când s-a trecut la raioane. Lipsește doar fostul județ Taraclia, creat suplimentar în 1999.

În timpul consultărilor, organizate, anterior, de Cancelaria de stat mai mulți reprezentanți ai administrațiilor publice locale s-au arătat sceptici privitor la obținerea obiectivelor scontate în urma procesului de amalgamare. Totodată, mai mulți experți cred că actuala guvernare va aplica noua strategie abia după alegerile locale generale.

În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE