Atmosferă de sărbătoare în Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Independenţei. Zeci de de colectivele etno-folclorice din țară au fost invitate ieri, 27 august, pentru a defila în costume tradiționale specifice zonei de provenienţă.
Costumul popular al oricărui popor este adaptat în funcţie de condiţiile climaterice, influenţat de materia primă şi factori social-economici, devenind pe parcursul timpului un semn etnic de recunoaştere.
Concomitent cu funcţiile sale practice costumul popular mai are un şir de alte funcţii: etnice, semnificative, comunicative, sociale, ritualice, etc., de care trebuie să se ţină cont atunci, cînd sînt valorificate componentele lui.
Una din legităţile de bază în realizarea costumului popular a fost respectarea echilibrului şi armoniei, a logicii lucrurilor între: raţional şi frumos, între tradiţie şi inovaţie, între opinia colectivă şi gustul estetic propriu.
Cu tehnologiile ţesutului vestimentar se îmbinau un şir de puncte de cusătură: la cămăşi, ii naţionale, iar cele mai răspîndite erau „cruciuliţa”, „punctul bătrînesc”, înaintea şi în urma acului, broderia netedă pe fire numărate numită şi „butuc” etc.
Meşteriţe iscusite de ţesături de lînă pentru haine se întîlneau pe lîngă mănăstiri, curţile boiereşti unde lucrau la comandă.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
(1).JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)