Potrivit lui Konoplev declaraţia arată că Moscova şi Kievul sunt impuse, reieşind din obligaţiile lor externe, să conserve conflictul transnistrean, astfel, obţinând o îmbunătăţire a imaginii lor pe plan internaţional. Dar prin aceste acţiuni „atât Ucraina cât şi Rusia merg pe cale strategică către cel mai mare eşec în politica lor externă - de a ceda teritorii din partea ucraineană, nu Kievului, ci în favoarea României”.
Chiar dacă Kievul a luat partea Moscovei în conflict din stânga Nistrului şi indiferent ce orientare politică vor avea viitoarele autorităţi ucrainene, pro-europeană sau pro-rusă, oricum vor fi cointeresate în primă instanţă de recunoaşterea Transnistriei, este convins expertul.
„Şi nu în procesul de aderare, ci anume de recunoaştere. Kievul are două opţiuni - fie prezenţa sau lipsa unui "Airbag" între Ucraina şi România. În cel de al doilea caz, Kievul se va bate cap în cap cu Bucureştiul, o astfel de concurenţa nu lasă nici o şansă de a reuşi Ucrainei”, mai adaugă Konoplev.
Referitor la Republica Moldova analistul transnistrean declară că aceasta “de jure - încă mai rămâne un stat suveran, dar de facto este o “fantomă” a României. De fapt, România şi Republica Moldova de astăzi este un singur stat, chiar dacă separate temporar şi prin restricţii unilaterale de viză - românii pot călători în Republica Moldova fără viză, iar moldovenii - în România-nu pot.
“Unirea României şi Republicii Moldova, pe care timid nu o observă Moscova şi Kievul se află deja într-un stadiu avansat. Ca urmare, cei care au semnat pentru o “Moldovă reunită" în diferite documente, îi aşteaptă o mare dezamăgire. Peste douăzeci de ani, dacă nu mai devreme, ea ar putea unită. Cu o mică specificare - reunită "de facto" cu România Mare”.
Declaraţie de la Kiev a fost semnată de către preşedinţii Federaţiei Ruse şi Ucrainei la 17 mai curent. Prin acest document ambele părţi şi-au exprimat voinţa politică comună de a contribui în cadrul formatului de negocieri 5+2 la urgentarea reglementării diferendului transnistrean “prin mijloace politice pașnice, în baza unui dialog egal dintre autoritățile de la Chișinău şi cele de la Tiraspol în scopul determinării unui statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, neutralității constituționale şi formării unei armate şi a unei zone economice unice”.