Eşecul referendumului din 5 septembrie, primul în întreaga istorie de aproape 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova, reprezintă un vot de neîncredere acordat nu doar Alianţei de guvernământ, ci, în primul rând, statului moldovenesc, consideră expertul rus Serghei Kolerov, într-un amplu comentariu publicat de Agenţia Regnum, notează România Liberă.ro.
Potrivit lui, eşecul nu este o victorie a partidului comunist, aşa cum s-au grăbit să prezinte situaţia oficialii ruşi, ci este, în primul rând, o înfrângere a entităţii administrativ-teritoriale sub numele “R. Moldova” - a întregii ei clase politice, inclusiv a PCRM.
O consecinţă imediată a eşecului din 5 septembrie va fi aprofundarea crizei politice şi divizarea societăţii moldoveneşti, deteriorarea situaţiei economice şi sărăcirea în continuarea a populaţiei, precum şi creşterea resentimentelor, estimează Kolerov.
În comentariul său, expertul rus susţine că Mihai Ghimpu, care va rămâne în continuare la cârma statului până la alegerea unui nou parlament şi a unui nou preşedinte, va continua demersurile antiruseşti, crescându-şi popularitatea în rândul electoratului românofil şi încrederea din partea “patronilor de la Bucureşti”.
Drept urmare, Kolerov spune că radicalizarea tendinţelor centrifuge în sudul locuit de găgăuzi şi bulgari al R. Moldova şi în nordul “rusofon” este inevitabilă, situaţie de care, în opinia sa, va încerca să profite PCRM.
În acest context, anticipează expertul , evoluţiile după “scenariul din Kârgâzstan”, prezis de mai multe luni R. Moldova, vor deveni mai actuale ca oricând, iar “salvarea ţării de sub ocupaţia română” derulată sub conducerea comuniştilor moldoveni ar putea duce la dezmembrarea republicii, fără vreo intervenţie din afară.
O altă posibilă consecinţă a agravării crizei politice în R.Moldova, apreciază el, va fi pierderea definitivă a încrederii Occidentului şi, în primul rând a Uniunii Europene, în autorităţile de la Chişinău şi diminuarea interesului occidentalilor pentru regiune. Aceasta se va traduce prin suspendarea investiţiilor şi creditării suplimentare şi, posibil, prin măsuri restrictive împotriva imigranţilor din Basarabia.
În plus, adaugă el, "eşecul R. Moldova", confirmat de cetăţenii acesteia la recentul plebiscit, întăreşte poziţia Transnistriei şi face din nou actuală problema recunoaşterii sale.
“Trebuie să se înţeleagă că numai Tiraspolul le poate garanta un stat multinaţional pe ruinele fostei URSS şi nu Chişinăul, care s-a discreditat el însuşi în decursul celor aproape două decenii care s-au scurs de la colapsul Uniunii Sovietice”, comentează Kolerov.
În opinia lui, acea forţă politică ce îşi va asuma răspunderea pentru punerea în aplicare a acestei iniţiative va avea o şansă să rezolve şi actuala criză politică din Basarabia şi “conflictul îngheţat”din Transnistria deopotrivă.