EXPERT: De ce Republica Moldova se confruntă cu o inflație atât de mare – Ce (NU) face Guvernul

Republica Moldova se confruntă cu o situație fără precedent. Inflația a ajuns la 29% și suntem lideri la acest capitol între statele din regiune. Ce fac autoritățile pentru a ține sub control acest fenomen? Este actualul Guvern pregătit să facă față unei crize economice grave? Despre aceste subiecte a discutat pe platforma POLITIK LIVE, jurnalistul Eduard Maciac cu expertul economic, Viorel Gârbu.

Viorel Gârbu spune că se aștepta ca autoritățile Republicii Moldova să vină cu o explicație referitor la creșterea bruscă a inflației, lucru care așa și nu s-a întâmplat.

”A fost convocat Consiliul Suprem de Securitate la care s-a discutat acest aspect au fost mai multe ședințe. Este regretabil că nu au venit cu soluții și nu au fost făcute publice rapoarte care să aducă o anumită claritate pe acest aspect. (…) În opinia mea, inflația este o consecință a unei disfuncționalități interne a economiei naționale. Noi nu avem suficientă capacitate de producție, noi nu avem rețele de distribuție, n-avem competiție pe foarte multe piețe. Avem reglementări excesive. Deci, este o disfuncționalitate care caracterizează Republica Moldova și, în același timp, această disfuncționalitate în plan economic este combinată cu o disfuncționalitate instituțională. Deci avem instituții care nu produc nimic”, spune Viorel Gârbu.

Totodată, expertul menționează că, din păcate, actualmente nu există transparență în datele administrative, iar acest lucru îngreunează și mai mult munca experților care ar vrea să facă o analiză mai profundă a situației actuale, dar nu au date suficiente la îndemână.

”Avem un guvern care nu produce politici eficiente, avem un Consiliu al Concurenței care nu este clar cu ce se ocupă, avem alte autorități, ministere, care iarăși nu-i clar ce politicii promovează, nu avem rapoarte care să vină din partea autorităților. Nu avem transparență, de aceea mi-aș dori să răspund mai în detaliu la întrebarea dvs, dar din păcate nu avem date administrative, deci eu pot să presupun, pot să vin cu anumite sugestii, dar ceea ce se întâmplă de facto acum Republica Moldova noi nu cunoaștem. Datele, din păcate, sunt prezentate cu întârziere. În acest sens lipsesc rapoarte, analize, etc.”, a adăugat Viorel Gârbu.

În același timp, expertul a ținut să atragă atenția asupra unui aspect important și anume că Moldova este o țară care e prost guvernată de o lungă perioadă de timp, lucru care se vede și se simte acum.

”Atunci când căutăm un răspuns referitor la rata inflației putem să vedem sub aspect regional. Vedeți că rata inflației este cea mai mare în regiunea cea mai slab dezvoltată, în regiunea de sud. Acesta este și răspunsul la întrebarea dvs. Noi suntem slab dezvoltați, noi suntem o țară mică și acest lucru se vede în rata inflației. Zona respectivă este subdezvoltată, agenți economici sunt puțini, cifra de afaceri este mică, mai puține rețele de distribuție, mai puțină logistică și într-un final avem o subdezvoltare”, a precizat expertul economic, Viorel Gârbu.

Care ar fi sursele de inflației, Guvernul spune că una dintre cauze ar fi  politicile Băncii Naționale.

Expertul economic, Viorel Gârbu explică că o sursă masivă a inflației ridicate este politica fiscală a guvernului, dar guvernul nu vorbește nimic la acest subiect.

”Noi avem deficit comercial, un deficit comercial masiv și guvernul se împrumută pentru a menține acest deficit e la băncile comerciale și guvernul nu vede problemele pe care singur și le generează. BNM are o anumită politică și aici trebuie să discutăm mai detaliat. Dacă ar fi să comparăm modul în care Banca Națională s-a comportat în anii 2008-2009, atunci când am avut o criză similară și în prezent, atunci putem observa că în perioada respectivă BNM a venit cu o politică mult mai agresivă, mult mai devreme și a avut rata de bază ridicată foarte mult, mult mai devreme și a dus o politică agresivă, dar nu a avut intervenții pe piața valutară. În prezent, noi avem o politică mai domoală a Băncii Naționale. BNM într-adevăr a ezitat să intervină prin politica sa monetară, dar a avut o politică valutară agresivă, deci una pe alta a compensat. Și atunci să dai toată responsabilitatea pe seama BNM nu este tocmai corect”, precizează Gârbu..

Totodată, el ține să menționeze că Banca Națională a acționat în această perioadă și a intervenit acolo unde s-a putut pentru a ține inflația sub control.

”BNM nu doar face politica monetară, nu doar stabilește rata de bază. BNM poate să intervină și în piața valutară și știți că a vândut sute de milioane, sunt sume impunătoare de bani pe care BNM le cheltuie pentru a menține leul stabil și această stabilitate ajută să plafoneze nivelul prețurilor. Prin această politică, BNM a redus impactul crizei asupra mediului de afaceri și acest lucru este bine, pentru că nimeni nu se gândește la agenții economici, nici executivul, nimeni nu se gândește la agenții economici. BNM, prin faptul că a ezitat să majoreze rata de bază, a redus din impactul acestei crize asupra agenților economici. Asta nu este suficient, BNM trebuie să acționeze mână în mână cu guvernul. Or, Guvernul acum nu comunică cu această instituție și într-un final avem ceea ce avem. Este regretabil că auzim doar reproșuri din partea autorităților, dar nu găsim soluții”, a adăugat Gârbu.

Cât este ponderea inflației din import?

Viorel Gârbu spunecă toată inflația este import în condițiile în care avem economie deschisă. Deci, nivelul prețurilor este dictat de piețele internaționale. Prețurile pe care noi le achităm sunt la fel prețuri internaționale.

”Noi avem inflație de import la care se adaugă disfuncționalitățile economiei naționale, dar toată inflația este de import. Referitor la ce parte îi revine inflației de import și cât disfuncționalităților economice naționale este greu de calculat. Cel puțin putem să facem o comparație, să ne uităm la inflația din Ucraina, la inflația din România sau la inflația economiilor care au un nivel comparabil de dezvoltare și o mărime comparabilă cu cea a Republicii Moldova și să vedem care este rata inflației. Deci cam jumătate este de import și jumătate din inflație se datorează prostiei și ineficienței noastre”, explică Gârbu.

Potrivit expertului, acum guvernul ar trebuie să reducă accizul și să mizeze pe un consum mai mare și atunci veniturile la bugetul național ar rămâne la un nivel comparabil, poate ar crește, poate ar scădea, deja aici trebuie să faci estimări și mai multe calcule.

”De principiu, guvernul poate să facă orice. Poate să renunțe la această sursă de venit, dar întrebarea este ce face cu cheltuielile? Dacă nu sunt aceste venituri atunci trebuie ia împrumuturi și mai mari, să se împrumute de la băncile comerciale de pe piața internă și să acopere acele deficite pe care le are. Nu cred că este posibil, pentru că guvernul și așa este într-o situație foarte dificilă. Ceea ce poate să facă guvernul pe moment este să introducă taxe noi, deci să mărească taxele pe venit pentru anumite persoane cu venituri foarte mari. Am analizat recent situația economico-financiară a băncilor comerciale și am văzut că profitul băncilor comerciale s-a dubat. Deci băncile acum stau bine”, adaugă Viorel Gârbu.

Întrebat dacă crede că inițiativa de a introduce un impozit adăugător pentru bănci așa ca o parte din venitul băncilor să fie redirecționat pentru agricultori ar fi una populistă, Viorel Gârbu spune că, din cntra, i se pare chiar una potrivită.

”Foarte bine. Nu este populism pentru că astăzi cheltuielile reale ale băncilor comerciale reprezintă un sfert din venit. Deci nu este corect pentru că băncile cheltuiesc să zicem 25 de lei și câștigă 100 de lei. Acest lucru nu este corect, supraprofitul băncilor e masiv, e foarte mare. Și atunci guvernul își poate permite să mărească impozitul pe profit, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece această situație nu va dura mult. De fapt, guvernul trebuia să prevină această situație și să introducă taxe mai înainte. Acum, până guvernul se va trezi, se va certa acolo în parlament, această situație se va inversa și băncile nu vor mai avea supraprofit pentru că asta nu durează o perioadă lungă.”, menționează Gârbu.

Viorel Gârbu spune că noi avem o abordare economică foarte stranie care este promovată de multe guverne în Republica Moldova.

”Ei se acoperă cu politici liberale, dar în realitate liberalismul în Republica Moldova înseamnă să nu faci nimic, să stai ca un simplu spectator - ministrul economiei să taie niște panglici și gata, acesta e rolul ministrului. Există niște teorii în economie care justifică  o abordare diferită, și anume, atunci când există diferențe mari, de exemplu la producerea uleiului. Noi avem acolo monopol: 90% este produs de un jucător și celelalte 10% de restul jucătorilor pe piață. Deci, anume pentru acel jucător, atunci când există discrepanțe mari pe o piață dintre jucătorul lider și restul jucătorilor, pe lider îl impozitezi mai tare, pui presiune mai mare pe dânsul nici atât de mare încât să plece, dar nici prea mică. Deci când există discrepanțe foarte mari guvernul poate să intervină și n cazul altor jucători pe piață.  Dar la noi guvernul monitorizează așa ceva? Ați văzut rapoarte? Eu nu am văzut.”, a declarat Gârbu.

Amintim că în luna mai 2022, inflația în Republica Moldova a ajuns la 29%.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Filat îl contrazice pe Recean despre stabilitatea economică – Dorin, despre...

Moldova a beneficiat de granturi de 2,5 miliarde de dolari...

Soluția blocului Alternativa pentru criza de la CFM – Reducerea...

Noi promisiuni după protestul feroviarilor – Angajații CFM vor primi...

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor a...

LIVE: Protestul feroviarilor – Angajații CFM își cer salariile restante