Evoluţiile de la începutul anului indică asupra faptului că economia Republicii Moldova areo imunitate foarte joasă la tendenţional. Deși, la începutul anului au apărut anumite semne derevenire, provenite din estimările optimiste pentru evoluţiile din sectorul agricol, situaţiaprincipalilor parteneri economici şi, presupunem, îmbunătăţirea uşoară a mediului de afaceri, înaintarea în cel de-al doilea trimestru indică asupra fragilită ă sporite aeconomiei, temperând așteptările de creștere de la începutul anului care se apropiau de aproximativ 5%.
În primele trei luni ale anului, volumul PIB a fost în creștere cu 3,5%, față de perioadasimilară a anului precedent, fiind sus ă a sectorului de bunuri,servicii și a impozitelor nete pe produs. Acestea au sporit cu 2,2%, 2,8% și 6,6%,comparativ cu -1,3%, 2,6% și, corespunzător -1,6% în trimestrul I din 2012.
În primul trimestru valoarea adăugată în agricultura a sporit cu 2,3%, după o creștere cu1,6% în perioada similară a anului precedent.  Datele privind producția agricolă în primul trimestru permit cu greu aprecierea evoluției sectorului pentru întregul an, aceasta fiind formată, preponderent din producția animalieră– ceea ce reprezintă în mod normal mai puțin de 1/3 din producția agricolă anuală.
Producția din sectorul zootehnics-a redus cu 0,1 p.p., comparativ cu volumul înregistrat înT I al anului precedent, înregistrându-se concomitent și o scădere a efectivului de animaleîn gospodăriile de toate categoriile.
Începând cu luna februarie, producţiaindustrială a intrat pe o pantă deascensiune, ritmul de creştere sporindpână la 23,5% în luna aprilie. Caurmare temperării în luna mai,creşterea volumului producţieiindustriale în primele cinci luni aleanului a fost de 5,9%.Totodată, perspectivele de creştere aleindustriei pot fi anihilate de revenirea foarte lentă a cererii interne şi externe din parteaprincipalilor parteneri economici, în special, fiindafectaţi producătorii din industriauşoară.
Contribuţia cea mai mare asupra creşterii PIB în trimestrul întâi au avut-o evoluţiile dinsectorul terţiar. Imboldul cel mai mare a fost generat de construcţii, comerţul cuamănuntul şi transporturile şi comunicaţiile care indică asupra creşterii consumului intern. De la începutul anului valoarea adăugată în construcţii a sporit cu 10,5% în primul trimestru. În ianuarie-iunie 2013,volumul mărfurilortransportate a acceleratcomparativ,cu perioadasimilară a anuluiprecedent cu 14,7%, în timp ce parcursul mărfurilor a temperat în creştere cu 18,8p.p, marcând un spor de 9,4%. Totodată în trimestru II, creşterea transportulmărfurilor s-a redus vizibil;
Consumul final al gospodăriilor a contribuit cu 3,5% la sporirea PIB în trimestrul I. Acestaa fost susținut de o creştere a veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu 8,4% faţă deperioada similară a anului precedent. care a constituit 1559,8 MDL. Totodată, creşterea veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri, şi mai puţin deveniturile din activitatea salarială.
Ca urmare situaţiei încă incerte în principalele ţări gazdă ale emigranților moldoveni, remiterile  efectuate din străinătate şi-au moderat ritmul de creştere cu 3,8 p.p. întrimestrul I şi riscă să afecteze volumul transferurilor realizate în acest an. Totodată,acestea rămân a fi unul dintre generatoarele cele mai importante de creştere ale economieinaţionale. Valoarea remiterilor a constituit 395,7 mil. USD în ianuarie –martie 2013, fiind încreştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întâi 2012.Transferurile mijloacelor băneşti efectuate de către persoanele fizice din străinătate pânăîn luna mai, au constituit 584 mil. USD, cu 12% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului2012 (în ianuarie-mai 2012 acestea au sporit cu 3,3%), în pofida reducerii acestora cu0,6% în luna mai.
Contribuţia investiţiilor la creşterea PIB în trimestrul I a fost mai mare comparativ cuperioada similară a anului precedent, totodată aceasta s-a datorat mai cu seamă, bazei decomparaţie foarte joasă.Creşterea acestora a fost susţinută, în mare parte de investiţiilerealizate din bugetul de stat şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, aportul investitorilorprivaţi fiind însă în scădere. Au sporit de mai mult de două ori ISD-urile, constituind 60,6mil. USD, dar această creştere s-a produs după o scădere de 50% în T I 2012 comparativ cuperioada similară a anului trecut.
Comparativ cu anul precedent, producţia naţională a întâmpinat o susţinere mai mare dinpartea cererii externe care, în ianuarie-mai, exporturile fiind în creştere cu 8,9%, devenindtot mai pronunţat rolul unor parteneri mai puţin tradiţionali – ex. Turcia. Totodată,începând cu luna aprilie rezervele de creştere au început să se epuizeze, temperându-seexporturile pe două pieţe importante Federaţia Rusă şi Italia. Reducerea preţurilormondiale pentru o serie de produse, inclusiv energetice, scăderea volumelor de produseimportate pentru prelucrare în interiorul ţării şi reducerea cererii pentru produselereexportate, a menţinut o creştere temperată a importurilor. Deşi conjunctura factorilorexterni pare să condiţioneze o temperare atât a exporturilor, cât şi a importurilor în acestan, la sfârșitul anului am putea avea o îmbunătăţire uşoară a contului curent, estimându-serevitalizarea exporturilor de produse agroalimentare.
Raportul a fost realizat de către Alexandru Stratanși Victoria Clipa, fiind publicat de către Academia de Științe a R. Moldova. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE