Republica Moldova pariază pe un rezultat incert în problema regimului de vize cu Uniunea Europeană, scrie portalul EUobserver.com, într-un material semnat de Elena Gnedina, doctorandă la Universitatea Queen din Belfast. În termeni diplomatici Moldova se află de câţiva ani în urma Rusiei şi Ucrainei la capitolul negocieri privind posibilitatea de a călători fără vize în spaţiul Schengen, dar le depăşeşte când este vorba despre implementarea mai multor cerinţe tehnice înaintate de UE.
Potrivit EUobserve în lipsa unei perspective imediate de aderare la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni se află pe agenda priorităţilor Guvenului de la Chişinău. Vorba ceea: “Dacă, înainte noi [moldovenii] am aşteptat ca UE să ne promită ceva, astăzi suntem gata să pornim la drum doar pentru ca la prima ocazie, să fim gata să sărim în trenul UE”, spune Elena Gnedina.
Datorită dimensiunii sale teritoriale şi nivelului economic, Moldova „apare rar pe ecranele radarului UE”, iar pe fonul agitaţiei deciziei Guvernului ucrainean de a prelungi contractul de staţionare a Flotei militare ruse în portul Sevastopol (Crimeea), în schimbul unei reduceri de 30% a preţului la gaze naturale, în general este uşor de trecut cu vederea evoluţiile care au loc în acestă ţară.
R.Moldova a intrat în vizorul Bruxelului, în special în timpul protestelor violente de la Chişinău la 7 aprilie 2009. “Acest timp a fost important pentru UE, pentru a alimenta schimbările pozitive din Moldova, astfel încât acestea să devină un exemplu pentru alte ţări din vecinătatea ei [UE] estică.
În drumul spre liberalizarea regimului de vize, ţara noastră, în opinia Elenei Gnedina, a îndeplinit cele patru cerinţe tehnice pe care Comisia Europeană le-a stabilit ca precondiţii pentru călătoriile fără viză în spaţiul european pentru ţările din Balcani, în comparaţie cu Ucraina. UE i-a promis facilităţi semnificative în negocierile privind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii ucraineni, dacă Kievul îndeplineşte condiţiile tehnice: introducerea paşapoartelor biometrice; înfiinţarea unei agenţii responsabile în domeniul azilului şi a migraţiei, asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, prin adoptarea legislaţiei corespunzătoare; oferirea de date privind starea reală în gestionarea migraţiei la frontieră.
O problemă pentru Republica Moldova în drumul spre liberalizarea regimului de vize cu UE este conflictul transnistrean, în situaţia când poliţiştii moldoveni de frontieră nu au acces înTransnistria şi nici pe perimetrul său exterior, astfel, 450 km la frontiera R. Moldova rămâne fără control.
În vederea soluţionării acestei probleme, autoarea propane “monitorizarea” “frontierei administrative” implementată între Moldova şi Transnistria. Aceasta ar include activarea la frontieră a mai multor poliţişti moldoveni şi funcţionari vamali, astfel încât să existe un control eficient al persoanelor şi bunurilor care traversează teritoriul transnistrean. Aceste acţiuni ar garanta un control suficient, dar nu ar fi echivalent cu recunoaşterea independenţei Transnistriei”.
În concluzie, notează autoarea, regimul de liberalizare a vizelor ar rezolva o serie de probleme în Republica Moldova:
1. Solicitarea paşapoartelor româneşti de către moldoveni pentru a pleca în ţările UE va deveni o problemă minoră pentru Chişinău;
2. Cetăţenia Republicii Moldova poate deveni mai atractivă pentru persoanele care locuiesc în Transnistria;
3. Posibilitatea de a călători fără viză în Europa poate contribui la revenirea moldovenilor acasă, în ţara lor, aceasta la rândul său s-ar reflecta pozitiv asupra dezvoltării Republici Moldova.