Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe cifre triumfaliste despre așa zisa creștere economică deși experții privesc starea economiei moldovenești ca pe un eșec în 2025.

Într-un cadru solemn, ministrul a mulțumit tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

Recent expertul economic, Veaceslav Ioniță a declarat că economia Republicii Moldova are un ritm lent, iar vulnerabilitățile structurale persistă. PIB-ul Republicii Moldova nu va atinge nici în acest an nivelul de dinaintea războiului declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei. Creșterea medie anuală a PIB-ului în ultimii cinci ani a fost de doar 0,5%, semnificativ sub media globală care constituie 3 %

În agricultură, după o scădere accentuată în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Expertul atrage însă atenția asupra dependenței excesive de condițiile climatice, subliniind necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă, pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să scadă, cu un minus de 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, fenomen alimentat de migrația externă. În schimb, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu aproximativ 10 mii de persoane. Exporturile de bunuri și servicii vor atinge în acest an circa 6,8 miliarde de dolari, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși 3 miliarde de dolari, fiind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, înregistrând o revenire modestă.

Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate procura dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida creșterii nominale a veniturilor.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE