Pe moş Ion l-am găsit pe prispa casei numărându-şi anii şi retrăind amintirile acelor ani grei de război. De fiecare dată, în luna mai, acestea sunt tot mai puternice şi mai dureroase. Are şi de ce. Mai în glumă, mai în serios, moş Ion spune că războiul i-a făcut şi un suvenir, o schijă de la un glonte.„A stat 65 de ani fără a provoca vreo durere, nici nu simţeam că există un corp străin în corpul meu”, mărturiseşte Ion Sorici, unul dintre veteranii celui de-al doilea război mondial din satul Bălăneşti, raionul Nisporeni. În luna februarie a acestui an a suferit o intervenţie chirurgicală la piciorul stâng, de unde i-a fost scos o schijă de 2 cm, rămasă acolo încă de pe timpul războiului. „Bună amintire” îmi spune moş Ion, în timp ce îmi arată sticluţa în care se află schija.
“De doi ani de zile a început să mă doară piciorul, observam deseori umflături, nu puteam să mă mişc, dar nu am crezut că poate fi vorba de aşa ceva. Dar după ce am văzut că nu mai pot să merg şi mă durea din ce în ce mai tare la început am crezut că vine moartea şi nu acceptam să merg la spital. Totuşi, fiica mai mică m-a convins şi am hotărât să merg şi să fac o investigaţie, atunci medicul m-a trimis imediat la operaţie”.
Totuşi, moş Ion ne povesteşte că în anul în care a sărbătorit 45 de ani de la încheierea războiului, soţia sa i-a mai scos o bucăţică dintr-o schijă tot din picior. ”Dar atunci a fost fără mari dureri că a ieșit ea la suprafață și soția doar m-a ajutat să o scot și nu m-am gândit că mai poate fi vreo urmă a războiului”.
Acum, după două luni, Ion Sorici poate să meargă şi rănile s-au mai vindecat şi starea lui este mai bună. “Îmi doresc sănătate şi să ajung şi la anul, să ne vedem cu bine”, le spune la telefon celor patru fiice plecate peste hotarele ţării.
Dacă ar fi să scrie o carte despre amintirile trăite pe timpul războiului, atunci crede că ar avea vreo 500 de pagini, poate şi mai bine. Îşi aminteşte fiecare moment în detaliu, este cuprins de durere şi de multă suferinţă când îşi aminteşte cum la nici cei 18 ani a învăţat să ţină mitraliera în mână, cum mâncau coji îngheţate de cartofi sau mămăligă mucegăită.
Printre lacrimile care îi curg fără a le putea opri ne povesteşte şi despre modul său de viaţă din tinereţe. “Eram obligat să merg câte o săptămână şi să stau cu boii în pădure ca să nu ni-i ia nemţii, atunci nu erau maşini, autobuze sau avioane, atunci toţi mergeam pe jos. Şi aşa făceam sute de km pentru a ajunge undeva, dacă aveam nevoie să merg la Chişinău atunci aveam nevoie de o săptămână pentru că mergeam pe jos”.
Își amintește, de asemenea, cum purta câte o săptămână ”o pereche de izmene, apoi le spălam și iar le îmbrăcam până se rupeau de tot, nu ca acum că am câteva rânduri de haine”, ne povestește moș Ion.
Când îl întreb despre camarazii de armă, un moment se opreşte, se face o tăcere de mormânt, asta în semn de reculegere pentru cei care nu au supravieţuit calvarului. Îşi aminteşte cum vedea zeci de morţi chiar lângă el, “pentru că acolo nu aveai când aştepta sau înmormânta pe cineva. Dacă l-a împuşcat sau a fost atins de vreo grenadă, acolo rămânea”, ne povesteşte moş Ion.
Ziua de 9 mai o așteaptă în fiecare an cu nerăbdare, ”este o mare sărbătoare pentru mine, o zi în care ne mai întâlnim cei câțiva veterani rămași în viață, ziua în care își amintesc și autoritățile de noi”.
Are 85 de ani, este optimist şi este adeptul democraţiei. La alegerile din iulie 2009, spune că a votat pentru o viaţă mai bună, dar fără comunişti. De câte ori îi vede la televizor se ceartă cu ei, le spune ce ar trebui să facă, numai să dispară odată.
Zilele trec toate la fel de când i-a murit soţia, Ecaterina, acum 8 ani. Ca să-i mai treacă din urât moş Ion lucrează via de lângă casă, mai stă pe scaunul de la poartă poate mai trece un vecin ca să schimbe o vorbă, poate mai vine un nepot şi îi aduce o bucurie. Aşa este obişnuit să muncească, se gândeşte mereu la pământul de pe dealul Hărmăsăroaei, sau cel din Valea Socilor, acum că îi este greu să ajungă până acolo, le priveşte doar din depărtare.
Postări asemănatoare
Lemnele pentru iarnă se scumpesc – Ce prețuri anunță silvicultorii...
Primăria Rîșcani, aleasă în conducerea GECT „EST GATE”, structură europeană...
Berlinschii acuză PAS că a dublat datoria Moldovei: „În 30...
Berea se scumpește prin accize în 2027 – Belous: Suprataxarea...
Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze facilitățile fiscale: „Nu...
Investiții de peste 27,5 milioane de lei la Drochia –...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Compensațiile pentru energie, în aer – Guvernul căuta bani de...
septembrie 12, 2026
Frontiera blochează cerealele Moldovei – Traderii au închis achizițiile, iar...
septembrie 12, 2026
Tranșa din Planul de Creștere al UE întârzie – Băluțel:...
septembrie 12, 2026
Lemnele pentru iarnă se scumpesc – Ce prețuri anunță silvicultorii...
septembrie 12, 2026
Freelancerii din Moldova au generat venituri de peste 45 de...
septembrie 11, 2026
Declin imobiliar – Doar 175 de locuințe au fost date...
septembrie 11, 2026
