Mai exact, modificările operate în lege au avut ca efect reducerea la jumătate a costului de întreținere a cazinourilor, pentru o perioadă de jumătate de an. Astfel, în baza probelor acumulate, la puțin peste douăzeci de zile de la sesizarea depusă de către Parlament, Procuratura Generală a pornit o cauză penală și l-a acționat pe funcționar în justiție.
Cauză remisă de două ori spre reexaminare, datorită insistențelor procurorilor
Chiar dacă funcționarul a scăpat de pedeapsă în 2015 prin decizia instanței de judecată, procurorii au atacat decizia, iar cauza a fost remisă de două ori pentru o nouă examinare. Prin urmare, în septembrie 2019, funcționarul parlamentar a fost obligat să întoarcă în bugetul de stat suma de circa șase milioane lei – daune considerabile rezultate din depășirea atribuțiilor de serviciu al funcționarului. Deși sentința este executorie, acesta beneficiază de dreptul de a o ataca la Curtea Supremă de Justiție, potrivit legii. În acest sens, procuratura va reveni cu detalii, în lumina garanțiilor procedurale ale părților.
A falsificat stenograma ședinței Parlamentului și texte din lege
Funcționarul a dat dovadă de multă tenacitate în depășirea atribuțiilor de serviciu de care a fost găsit vinovat. Astfel, acesta a schimbat conținutul stenogramei Parlamentului din 15 iulie 2010. Apoi, acesta a redactat şi imprimat pe foi de hârtie textul final al Legii nr.176 din 15 iulie 2010, care în rezultat prevedea că pentru „întreţinerea cazinourilor până la 6 mese inclusiv, cuantumul taxei constituie 180 000 lei pentru fiecare masă de joc, iar începând cu a 7-ea, cuantumul taxei constituie 360 000 lei”. Astfel, pentru o durată de jumătate de an, prețul menționat fusese redus la jumătate. Mai mult, acesta a schimbat și data la care legea intra în vigoare. Prin urmare, toate aceste schimbări ilegale au devenit lege într-o formulă diferită decât ceea ce deputații votaseră în Parlament.
Pedepsit mai blând decât au cerut-o procurorii
Atunci când Procuratura Generală a fost sesizată, aceasta a pornit un dosar penal în baza prevederii legale care pedepsea fapta cu detenție în închisoare de la 6 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Însă, după declararea neconstituționalității de către Curtea Constituțională a acestei prevederi legale și lipsa unei alte norme edictate de către Parlament, a fost creat un vid legislativ. Altfel spus, pedeapsa prevăzută de prevederea care a încetat să existe în fondul legislativ nu a fost prevăzută de alt text legislativ, în lumina hotărârii Curții. Prin urmare, în fața acestei lacune legislative, procurorii au trebuit să aplice calificarea apropiată celei care a încetat să existe. Drept rezultat, în cazul normei existente care putea fi aplicată, termenul de prescripție este expirat și ea nu poate fi incidentă acestui caz.