Dosarul „Kuliok”, în fața Curții Constituționale – Igor Dodon contestă competența instanței, iar procurorul apără agravarea învinuirii

Dosarul „Kuliok”, în care este vizat fostul președinte Igor Dodon, intră într-o nouă etapă procedurală. Curtea Supremă de Justiție a admis cererea apărării privind sesizarea Curții Constituționale, care urmează să clarifice dacă procedura aplicată în cazul fostului șef al statului respectă prevederile Constituției privind imunitatea prezidențială. În paralel, procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, susține că agravarea învinuirii a fost determinată de probele examinate în instanță și reprezintă o obligație legală a acuzării.

Igor Dodon afirmă că dosarul ar fi fost transmis în judecată cu încălcarea procedurii constituționale și contestă competența instanței care examinează cauza. Fostul președinte susține că, în cazul unui șef de stat, trebuie aplicată o procedură specială: mai întâi ridicarea imunității prezidențiale de către Parlament, iar ulterior examinarea cauzei la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit interpretării sale, imunitatea ar trebui ridicată cu votul a cel puțin 67 de deputați. Dodon afirmă că această problemă a fost invocată de apărare încă acum patru ani, însă argumentele nu ar fi fost luate în considerare.

Fostul șef al statului a comparat procedura aplicată unui cetățean obișnuit, al cărui dosar trece prin prima instanță, apel și, eventual, Curtea Supremă de Justiție, cu cea care, în opinia sa, ar trebui să fie aplicată unui președinte. El avertizează că o interpretare diferită ar putea crea un precedent pentru viitorii șefi de stat.

Avocatul: „Mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă la CSJ”

Apărarea a obținut admiterea unei cereri de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica dacă dosarul poate fi examinat de Curtea Supremă de Justiție în condițiile în care faptele imputate ar fi fost comise în timpul mandatului prezidențial.

Avocatul Petru Bălan susține că imunitatea prezidențială are implicații directe asupra competenței instanței și că procedura de ridicare a acesteia trebuia clarificată înainte de examinarea cauzei.

„Dacă este vorba de președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic. Altul nu poate fi”, a declarat avocatul.

Apărătorul afirmă că solicitarea se bazează pe necesitatea interpretării prevederilor Codului de procedură penală în concordanță cu articolul 81 din Constituție, care reglementează imunitatea președintelui Republicii Moldova.

Bălan a invocat și modificarea învinuirii, pe care apărarea o consideră agravată. Potrivit acestuia, procurorii îi impută acum lui Dodon inclusiv acțiuni legate de semnarea unor decrete privind desemnarea unor reprezentanți ai Partidului Democrat din Moldova în funcția de prim-ministru.

Avocatul a calificat această versiune drept „fantastică” și a susținut că presupusele acțiuni țin de exercitarea atribuțiilor prezidențiale. Din acest motiv, apărarea consideră necesară clarificarea de către Curtea Constituțională a faptului dacă era obligatorie ridicarea imunității.

Admiterea cererii de sesizare nu înseamnă însă că instanța a constatat încălcarea Constituției și nici nu reprezintă o soluție asupra vinovăției lui Igor Dodon. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra problemei de constituționalitate invocate de apărare.

Procurorul: Agravarea învinuirii a fost determinată de probe

De cealaltă parte, procurorul de caz Petru Iarmaliuc susține că modificarea învinuirii în sensul agravării nu este arbitrară, ci rezultă din probele cercetate în timpul procesului.

Acesta afirmă că procurorii au obligația să ajusteze acuzația în funcție de situația de fapt care reiese din declarațiile martorilor, înregistrările video, documente și celelalte materiale examinate în instanță.

„Modificarea învinuirii în sensul agravării este o atribuție exclusivă a procurorilor care, după probele cercetate în ședința de judecată, trebuie să se conformeze celor arătate de probe și să ajusteze învinuirea la situația factuală care rezultă din acestea”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a făcut referire și la declarațiile unor martori care ar fi relatat că au discutat cu Igor Dodon, iar acesta i-ar fi îndrumat să poarte discuții cu Vladimir Plahotniuc.

Iarmaliuc a respins ideea că modificarea acuzației ar demonstra caracterul politic al dosarului și a afirmat că legea penală se aplică indiferent de funcția ocupată de persoana vizată.

„Este domeniul legii penale și se aplică corespunzător, indiferent ce funcție are”, a declarat procurorul.

Acesta a precizat că situația factuală pe care se bazează dosarul nu s-ar fi schimbat de la pornirea urmăririi penale, însă încadrarea juridică poate fi ajustată în funcție de probele administrate pe parcursul examinării cauzei.

Procurorul invocă suma de 750.000 de euro

Un alt element menționat de Petru Iarmaliuc este suma de 750.000 de euro, despre care ar fi vorbit martorii audiați în instanță. Procurorul a afirmat că acuzarea deține informații potrivit cărora o parte din acești bani ar fi ajuns în contabilitatea unei societăți.

„Ați asistat la audierea martorilor în ședință, în care s-a comunicat acea sumă de 750.000 de euro din partea martorilor că a fost pretinsă. Noi avem că o parte din banii aceștia au intrat în contabilitate”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a sugerat, totodată, că în dosarele de corupție discuțiile despre presupusele fapte pot avea loc și într-un limbaj codificat, fără formulări explicite. Acesta a subliniat că instanța este cea care trebuie să aprecieze ansamblul probelor și să decidă asupra acuzațiilor prin sentință.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Președintele Sandu refuză să examineze solicitarea lui Igor Dodon privind...

SURSE: Moldova nu va primi pe 4 noiembrie un calendar...

Victoria Belous, posibilă candidată PAS la Primăria Chișinău în 2027...

Dosarul „Frauda Bancară”, între cereri de recuzare și dispute judiciare...

Critici dure la adresa guvernării pe reforma justiției – Opoziția...

Ministerul Apărării – 19 încălcări ale spațiului aerian al RM...