Republica Moldova plătește tot mai mult pentru banii împrumutați de pe piața internă. În octombrie 2026, dobânzile la unele valori mobiliare de stat au ajuns aproape de 12% anual, iar costurile finanțării pe termen mediu s-au apropiat de 8%. În paralel, datoria de stat internă a trecut de 60 de miliarde de lei, după ce a crescut cu peste opt miliarde de lei de la începutul anului.
Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, rata efectivă medie a dobânzii la bonurile de trezorerie cu maturitatea de 182 de zile a constituit 11,05% în luna octombrie. Pentru titlurile cu scadența de 364 de zile, randamentul efectiv a fost de 10,99%. În schimb, bonurile de trezorerie pe 91 de zile au avut o rată efectivă de numai 3,11%.
Nici împrumuturile pe termen mai lung nu sunt lipsite de costuri ridicate. Pentru obligațiunile de stat cu maturitatea de doi ani, rata efectivă a dobânzii a ajuns la 7,90%, iar pentru cele pe trei ani – la 8%.
Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere și mai pronunțată a dobânzilor nominale la unele categorii de titluri. În octombrie, rata medie nominală pentru bonurile de trezorerie pe 182 de zile a urcat la 11,07%, față de 10% în septembrie. La titlurile cu scadența de un an, dobânda a ajuns la 11,70%, comparativ cu 10,20% în luna precedentă.
Raportată la aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea împrumuturilor este și mai vizibilă. În octombrie 2025, statul se finanța prin bonuri de trezorerie pe 364 de zile la o dobândă nominală medie de 9,33%. În octombrie 2026, aceasta a ajuns la 11,70%, o creștere de 2,37 puncte procentuale.
Și finanțarea pe termen mediu s-a scumpit. Dobânda nominală la obligațiunile de stat pe doi ani a crescut de la 6,80% în octombrie 2025 la 7,75% în octombrie 2026. Pentru titlurile pe trei ani, rata a urcat de la 7% la 7,85%.
Datoria internă a crescut cu peste opt miliarde de lei
Presiunea asupra finanțelor publice este amplificată de creșterea volumului datoriei interne. La 30 septembrie 2026, aceasta ajunsese la 60,18 miliarde de lei, cu 8,19 miliarde de lei sau aproximativ 15,7% mai mult față de începutul anului.
Cea mai mare parte a datoriei, 47,07 miliarde de lei, era reprezentată de valori mobiliare de stat emise pe piața primară. Alte 11,06 miliarde de lei proveneau din emisiuni destinate unor scopuri stabilite prin lege.
Totodată, 1,07 miliarde de lei reprezentau titluri de stat cumpărate direct de persoanele fizice, iar aproximativ 984 de milioane de lei erau valori mobiliare de stat convertite.
Creșterea dobânzilor înseamnă că statul trebuie să aloce sume tot mai mari pentru plata costurilor aferente împrumuturilor, pe lângă rambursarea sumelor contractate. În condițiile în care datoria internă continuă să crească, finanțarea deficitului bugetar prin piața locală poate pune o presiune suplimentară asupra cheltuielilor publice.
Datele pentru octombrie arată că, pentru unele împrumuturi pe termen scurt, statul ajunge să plătească dobânzi de aproape 12% pe an, în timp ce datoria internă a depășit deja pragul de 60 de miliarde de lei.


