Dosarul „Frauda Bancară”, între cereri de recuzare și dispute judiciare – Acuzarea și apărarea se acuză reciproc de inducere în eroare

Apărarea lui Vladimir Plahotniuc a înaintat aproximativ 43 de cereri în cadrul examinării apelului din dosarul „Frauda bancară”, însă majoritatea solicitărilor deja analizate au fost respinse de instanță. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, susține că o parte dintre demersuri vizează chestiuni procedurale care nu mai pot fi invocate în această etapă a procesului. Avocatul fostului lider democrat, Lucian Rogac, respinge acuzațiile privind tergiversarea examinării cauzei și afirmă că apărarea încearcă să corecteze presupuse încălcări comise în prima instanță.

Curtea de Apel Centru examinează apelul procurorilor împotriva sentinței prin care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare. Acuzarea solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție și confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, sume care nu au fost confiscate prin hotărârea primei instanțe.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că aproximativ 30 dintre cererile depuse de apărare au fost deja examinate, iar cele mai multe au fost respinse.

„Până la momentul de față am finalizat examinarea primului bloc de cereri. Cred că sunt în jur de 30 de cereri deja finalizate. Majoritatea dintre aceste cereri, după cum ați văzut, au fost respinse. Aceste cereri sunt mai mult chestiuni de procedură”, a precizat procurorul.

Unul dintre subiectele care au provocat dispute între acuzare și apărare este solicitarea de recuzare a procurorului de caz. Avocații lui Plahotniuc îl acuză pe Cernei că ar fi prezentat instanței informații eronate despre o scrisoare a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Procurorul respinge acuzațiile și susține că argumentele invocate de avocați nu reprezintă un temei legal pentru recuzare, ci mai degrabă un dezacord față de poziția acuzării.

„Avocații au identificat un motiv de recuzare care nu este prevăzut de Codul de procedură penală. Această cerere conține mai mult un dezacord față de poziția acuzării, care a fost expusă în ședințele anterioare. Am argumentat acea poziție și, respectiv, cererea a fost respinsă”, a declarat Alexandru Cernei.

Disputa vizează un document provenit de la SIS, despre care apărarea susține că nu i-ar fi fost pus la dispoziție, deși ar fi fost utilizat la pronunțarea sentinței. Procurorul afirmă că a indicat volumul și fila din dosar unde se regăsește scrisoarea. Avocații contestă însă faptul că documentul identificat de acuzare ar fi același cu cel menționat în hotărârea primei instanțe.

Întrebat dacă cele aproximativ 43 de cereri ar putea reprezenta o strategie de tergiversare a procesului, Cernei a declarat că apărarea are dreptul să înainteze solicitări, însă a precizat că unele dintre acestea nu pot fi acceptate în apel dacă nu au fost invocate în timpul examinării cauzei în fond.

„Este un drept al părții apărării să înainteze astfel de cereri. Doar că mare parte dintre ele, care nu au fost puse în discuție și nu au fost înaintate la examinarea cauzei în fond, instanța de judecată, conform prevederilor articolului 45 din Codul de procedură penală, nu le poate accepta. Iar partea apărării insistă pe aceste cereri”, a afirmat procurorul.

Apărarea acuză desemnarea netransparentă a unui judecător

La rândul său, avocatul Lucian Rogac contestă modul în care a fost modificat completul de judecată care examinează dosarul. Acesta susține că magistratul care făcea parte anterior din complet a fost exclus fără un temei legal suficient, iar judecătorul care l-a înlocuit ar fi fost desemnat nominal de președintele instanței, nu prin repartizare aleatorie.

„Nu a existat temei pentru excluderea judecătorului precedent din completul de judecată, ori nu au fost întrunite temeiurile legale care prevăd excluderea unui judecător din complet”, a declarat Rogac.

Avocatul a explicat că, la momentul modificării completului, decizia Consiliului Superior al Magistraturii privind rezultatul evaluării externe a judecătorului era contestată la Curtea Supremă de Justiție și, în opinia apărării, nu intrase încă în vigoare.

„Nu era intrată în vigoare acea decizie și, respectiv, nu exista temei pentru ca judecătorul respectiv să fie decăzut sau să fie exclus din complet”, a susținut avocatul.

Apărarea a solicitat ridicarea unei excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederile privind modificarea completului de judecată. Procurorul Cernei a precizat că instanța se afla în deliberare asupra acestei solicitări și a amintit că anterior Curtea Supremă de Justiție respinsese pretențiile apărării privind componența completului, iar cererea de recuzare a judecătorilor fusese, de asemenea, respinsă.

Rogac respinge acuzațiile de tergiversare

Avocatul lui Plahotniuc susține că procurorul ar prezenta în mod eronat situația cererilor depuse de apărare. Potrivit lui Rogac, multe dintre solicitări au fost înaintate încă în prima instanță, însă unele au fost respinse, iar altele au rămas fără soluționare.

„Acuzatorul de stat ține să inducă în eroare atât instanța de judecată, cât și opinia publică. În mare parte, cererile au fost înaintate în instanța de fond, dar au fost fie lăsate fără soluționare, fie au fost respinse. De aceea, în respectarea unui proces echitabil și a garantării drepturilor la apărare, apărarea a considerat necesar și oportun să înainteze aceste cereri și în instanța de apel”, a declarat Lucian Rogac.

Acesta a reiterat și acuzațiile la adresa procurorului Alexandru Cernei, susținând că ar fi prezentat informații false în legătură cu documentul provenit de la SIS. Avocatul afirmă că apărarea a anexat probe la cererea de recuzare.

Apărarea insistă asupra audierii lui Vladimir Andronache

Un alt punct de dispută îl reprezintă solicitarea de audiere a lui Vladimir Andronache. Procurorul Cernei a declarat că acesta a refuzat în mod expres să facă declarații pentru a nu se autoincrimina, motiv pentru care solicitarea apărării de a-l audia a fost respinsă.

Lucian Rogac susține însă că audierea lui Andronache ar putea pune sub semnul întrebării concluziile primei instanțe. Potrivit avocatului, condamnarea lui Plahotniuc s-ar fi bazat, în opinia apărării, pe presupuneri și pe declarațiile unui martor sub acoperire, care nu ar fi fost confirmate în instanță.

„Considerăm că, în cazul în care Vladimir Andronache ar fi audiat în instanța de judecată, ar demonta presupunerile invocate de către instanța de fond în sentință”, a afirmat avocatul.

În prima instanță, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii cer Curții de Apel majorarea pedepsei la 25 de ani și confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Apelul este în continuare examinat de Curtea de Apel Centru.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Critici dure la adresa guvernării pe reforma justiției – Opoziția...

Ministerul Apărării – 19 încălcări ale spațiului aerian al RM...

Cuiumju cere despăgubiri pentru victimele atacului cibernetic și critică digitalizarea...

Partidul Nostru cere evaluarea periodică a șefilor instituțiilor de stat,...

România și Republica Moldova intră într-un program comun de achiziții...

Regim fiscal nou pentru cumpărăturile online de până la 150...