Despre prezidențiale, independența și suveranitatea Republicii Moldova

În Republica Moldova, campania prezidențială se apropie de jumătatea desfășurării ei. Principalii candidați, Maia Sandu, Alexandru Stoianoglo, apoi la mare distanță – Ion Chicu și Renato Usatâi (i-am plasat în ordinea descrescătoare a predispozițiilor de vot date de sondajele interne la care am avut acces) nu au început încă dezbaterile televizate și nici nu au făcut dezvăluiri despre scheletele din dulapul contracandidaților lor.

În primele zile de campanie, Maia Sandu a preferat să se întâlnească cu diaspora moldoveană din Italia unde a îndemnat cetățenii moldoveni să voteze atât pentru referendumul constituțional pro-european, cât și pentru domnia sa, ca garant al viitoarei aderări a statului moldovean la Uniunea Europeană.

Observ, că echipa de campanie a Maiei Sandu a preferat să meargă pe cărări bătătorite și să facă din nou apel la simpatia diasporei moldovenești, decisivă la prezidențialele din 2020.

Candidatul susținut de socialiștii moldoveni, Stoianoglo, a preferat să organizeze întîlniri electorale în provincie,  cel mai probabil pentru a consolida energiile negative existente la adresa Maiei Sandu. Moldovenii dintre Prut și Nistru au simțit/simt pe pielea lor evoluția creșterii prețurilor – Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în luna august 2024, prețurile medii de consum s-au majorat față de luna august a anului 2023 cu 5,1 la sută. 

Alexandr Stoianoglo, un candidat susținut de către socialiștii de peste Prut

La rândul său, fostul premier moldovean, Ion Chicu, a preferat și el să se întîlnească cu diaspora moldovenească. El s-a dus în Irlanda unde a încercat să-i convingă pe moldovenii care muncesc acolo să nu mai repete votul din urmă cu patru ani, când au ales-o pe doamna Sandu la șefia statului.

Renato Usatâi, candidatul care în alegerile prezidențiale din 2020 a avut un rezultat surpriză, el s-a clasat atunci pe locul trei după Maia Sandu și Igor Dodon, are în prezent apariții săptămânale în mediul on-line. Unele case de sondaje îl dau ca posibil candidat care ar trece în turul doi al prezidențialelor – informația este rostogolită de mediile de informare aflate în siajul puterii de la Chișinău, semn că un asemenea scenariu, Maia Sandu/Renato Usatâi în turul doi, ar fi convenabil actualei șefe a statului moldovean.

Îmi voi opri atenția asupra altor candidați înregistrați de autoritățile electorale în cursa prezidențială doar atunci când vor atinge teme cu adevărat importante pentru viitorul statului moldovean. Din punctul meu de vedere acestea ar ține de securitatea demografică și securitatea energetică. Acestea sunt pericolele interne care afectează prezentul, dar în mod special, viitorul statului moldovean. Depopularea Republicii Moldova este o continuitate despre care vorbesc doar demografii, cât despre securitatea energetică a statului moldovean ea este doar pe hârtie.

Nu am observat ca vreun prezidențiabil să vorbească despre nefericitul scenariu al întreruperii livrărilor de gaz metan din Federația Rusă prin conducta care trece prin Ucraina spre Republica Moldova, România, Bulgaria. Întreruperea livrărilor de gaze din 1 ianuarie 2025 va afecta necesarul de energie electrică a statului moldovean. O știre de ultimă oră afirmă că în luna octombrie 2024, statul moldovean va procura 90% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgani, amplasată în regiunea transnistreană.

Sugestia discretă a discursului de campanie al președintelui Maia Sandu spune că ar trebui ca moldovenii să fie mândri de independența Republicii Moldova, pentru că există șanse pentru integrarea/aderarea ei la Uniunea Europeană.

Evident, șansele de care vorbește Maia Sandu conțin o doză de realitate. Doar că, integrarea europeană a statului moldovean depinde mai degrabă de factori geopolitici, care la prima vedere sunt favorabili afirmațiilor făcute de Maia Sandu.

Temele reale de discuție/dezbatere care ar trebui să figureze în discursul electoral al tuturor celor 11 candidați la funcția de președinte al statului moldovean, inclusiv în discursul doamnei Sandu, ar trebui să se refere la independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Suveranitatea este despre putere, independența este despre capacitate.

Afișe electorale de peste Prut

Factorul geopolitic, favorabil Maiei Sandu, a fost cel care a dus la apariția statului moldovean: cei 278 de deputați moldoveni, incliusiv cei din regiunea transnistreană, au votat pentru independența statului moldovean după aflarea rezultatelor puciului de la Moscova, început la 19 august 1991 prin arestarea lui Gorbaciov și finalizat, la 21 august, cu victoria lui Elțin și disoluția instituțiilor de putere ale Uniunii Sovietice.

Doar că geopolitica, care a făcut posibilă apariția independenței și suveranității statului moldovean, a coincis cu contestarea acestei independențe și suveranități.

La sugestia venită din Federația Rusă, Sovietul Suprem de la Tiraspol, a adoptat, la data de 25 august 1991, declarația de independență a regiunii transnistrene  față de autoritățile de la Chișinău. Motiv de începere a războiului de pe Nistru.

Republica Moldova este acceptată ca membru al Organizației Națiunilor Unite în urma războiului de pe Nistru.

Repet: suveranitatea este despre putere, independența este despre capacitate.

Puterea supremă a unui stat este puterea recunoscută de ale state, de a se auto-guverna pe teritoriul oficial recunoscut fără a fi subiect de ingerință sau control din partea altor state, înseamnă suveranitate națională.

Independența reprezintă capacitatea unui stat de a fi liber de control, influență și suport din partea altor state.

Cât de suveran este statul moldovean? Câtă capacitate are el pentru a se dezvolta/suporta condiții civilizate pentru proprii cetățeni?

Iată întrebările reale care ar trebui să figureze în discursul electoral pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Victor Nichituş

Opiniile exprimate în acest material nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

DACĂ PROSTIA AR AVEA ARIPI, UNII AR ZBURA CA PORUMBEII

MORTAL COMBAT între Sandu și Drăgălin – efectele unei rivalități...

România construiește la Chișinău o platformă pro-europeană

PACHETUL MOLDOVA/UCRAINA

Oboseala geopolitică din UE și pre-aderarea „în pachet” a Ucrainei

Pas cu pas…