Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, lansează o critică amplă și extrem de dură la adresa Concepției de reformă a administrației publice locale, publicată de Guvern, despre care spune că nu reprezintă o schimbare reală, ci doar o „cosmetizare” a unui sistem învechit.
În opinia sa, documentul era așteptat de ani de zile și venea cu promisiunea unei rupturi clare de modelul administrativ moștenit din perioada sovietică. „Am așteptat această viziune cu un interes real, chiar cu o anumită doză de speranță”, mărturisește Tănase. Totuși, concluzia după analiză este una dezamăgitoare: „nu poți să nu rămâi cu o senzație de confuzie”.
Juristul subliniază că problema nu este diagnosticul, pe care îl consideră corect, ci soluțiile propuse. „Nu putem să nu observăm discrepanța evidentă dintre acuratețea diagnosticului și tratamentul simptomatic propus”, afirmă acesta.
„Se schimbă cifrele, dar sistemul rămâne același”
Alexandru Tănase susține că reforma nu rupe cu trecutul, ci îl perpetuează într-o formă ușor ajustată. „Autorii reformei au ales să trateze simptomele, nu cauza problemei: păstrează, de facto, vechea structură administrativă, schimbând doar cifrele”, explică el.
Reducerea numărului de raioane și comasarea localităților mici sunt văzute ca măsuri superficiale. „În loc de 32 de raioane vor rămâne 10, iar localitățile mici vor fi ‘lipite’ unele de altele până când, printr-un simplu joc aritmetic, se va atinge pragul de 3.000 de locuitori”, spune fostul magistrat.
Acest proces, afirmă el, creează doar o impresie falsă de eficiență: „Acest exercițiu de aritmetică administrativă încearcă să creeze iluzia eficienței”.
„Mai multă sărăcie, administrată în comun”
Critica devine și mai dură atunci când Tănase analizează impactul economic al reformei. „O sărăcie și o ineficiență, adunate cu încă zece sărăcii și ineficiențe, nu au cum să genereze prosperitate – ci doar o sărăcie mai mare”, avertizează el.
În contextul depopulării accelerate, fostul președinte al Curții Constituționale consideră că noile structuri administrative sunt condamnate să devină nefuncționale. „Nu asistăm la o consolidare, ci la o cosmetizare a problemei – o amânare a rezolvării acesteia”, punctează acesta.
„Satele nu pot genera dezvoltare reală”
Un punct central al criticii vizează lipsa unei viziuni orientate spre urbanizare. Alexandru Tănase susține că dezvoltarea economică nu poate fi construită pe structuri rurale fragmentate.
„O adevărată reformă nu înseamnă să mărim sate, ci să dezvoltăm orașe”, afirmă el, explicând că doar centrele urbane pot concentra resurse, investiții și oportunități.
În lipsa acestei abordări, noile „mega-primării” riscă să devină „enclave ale stagnării”, dependente de transferuri de la bugetul central. „Nu generează autonomie, nu generează inițiativă și, cel mai grav, nu generează cetățeni liberi economic”, avertizează Tănase.
„Centrele raionale riscă să devină epave”
Fostul magistrat atrage atenția și asupra efectelor asupra orașelor mici, care ar putea fi cele mai afectate de reformă. „Fostele centre raionale riscă să devină, treptat, niște sate mai mari, fără o bază economică clară”, spune el.
Mai mult, specialiștii din aceste zone ar putea migra spre Chișinău sau peste hotare. „Este naiv să credem că un specialist își va muta viața într-un nou centru regional. Va pleca acolo unde există oportunități”, explică Tănase.
„Autonomia financiară – doar o formulă goală”
Un alt punct critic este lipsa unei baze economice reale pentru noile structuri administrative. „În lipsa unei baze economice noi, ‘autonomia financiară’ nu este decât o formulă goală”, afirmă el.
Potrivit lui Tănase, noile entități vor continua să depindă de transferuri de la bugetul central, ceea ce contrazice ideea de descentralizare. „Nu asistăm la o descentralizare financiară, ci la o redistribuire a dependenței”, spune acesta.
„O reformă riscantă politic”
Pe lângă problemele tehnice, Alexandru Tănase avertizează și asupra riscurilor politice. El amintește precedentul anului 2001 și sugerează că actuala reformă ar putea genera nemulțumiri similare.
„Pentru opoziție, această reformă este o oportunitate: un fruct care, atunci când se va coace, va cădea singur în poala lor”, afirmă Tănase.
Soluția: urbanizare și „municipalizare”
În locul modelului propus, fostul președinte al Curții Constituționale pledează pentru o reformă profundă, bazată pe urbanizare și consolidarea orașelor.
„Moldova are nevoie de centre urbane – nu de sate părăsite cu primării amalgamate administrativ”, spune el.
Tănase propune inclusiv transformarea raioanelor în municipii puternice, capabile să integreze localitățile din jur și să genereze dezvoltare economică reală. „Avem nevoie de o modernizare reală – iar aceasta nu poate veni decât prin urbanizare și investiții în infrastructură viabilă”, conchide Alexandru Tănase.


