Republica Moldova se confruntă cu o presiune bugetară majoră, iar reducerea deficitului nu mai poate fi amânată fără consecințe asupra economiei și contribuabililor. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că un deficit de 6% este unul „absolut imens” și „colosal”, mai ales în condițiile în care o mare parte din acesta este finanțată prin împrumuturi pe termen scurt. Oficialul susține că statul nu poate continua să cheltuiască mai mult decât încasează, transferând povara datoriilor asupra generațiilor viitoare. În opinia sa, soluția nu trebuie să fie majorarea taxelor, ci reducerea cheltuielilor publice.

Claudiu Năsui atrage atenția asupra dimensiunii deficitului bugetar și asupra riscurilor pe care le implică finanțarea acestuia prin împrumuturi. Potrivit ministrului, problema nu este doar diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, ci faptul că banii care lipsesc astăzi vor trebui returnați în viitor tot din resursele contribuabililor.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea aia e finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. E dureros. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat oficialul.

Acesta a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre ceea ce încasează statul și ceea ce cheltuiește, iar suma care lipsește este acoperită prin împrumuturi. Cu alte cuvinte, atunci când veniturile bugetare nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, autoritățile se împrumută, însă nota de plată nu dispare, ci este transferată în viitor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lăsați că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat Năsui.

Două soluții pentru reducerea deficitului: taxe mai mari sau cheltuieli mai mici

Ministrul susține că există două modalități principale prin care un stat poate reduce deficitul bugetar: majorarea impozitelor și taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Năsui avertizează că prima variantă riscă să afecteze suplimentar mediul de afaceri, să descurajeze munca legală și să împingă mai mulți antreprenori spre economia informală.

„Fie crești taxele, chinuiești mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi fix acel sector informal, sau reduci cheltuielile. Între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a declarat ministrul.

În opinia sa, reducerea cheltuielilor statului este o măsură dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare diminuare a unei alocări bugetare generează nemulțumiri din partea celor care beneficiază de acei bani. Totuși, oficialul consideră că autoritățile trebuie să stabilească priorități și să accepte că resursele bugetare sunt limitate.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Dar aici trebuiau crescuți, nu trebuia scăzut”, a punctat acesta.

Năsui a insistat că statul nu poate răspunde tuturor solicitărilor de finanțare, în condițiile în care nevoile sunt practic nelimitate, iar resursele disponibile sunt finite.

Avertisment privind nota de plată a cheltuielilor publice

Ministrul consideră că majorarea taxelor ar fi calea mai ușoară pentru guvernanți, însă o asemenea decizie ar transfera direct povara dezechilibrelor bugetare asupra cetățenilor și antreprenorilor. În schimb, acesta pledează pentru reducerea aparatului de cheltuieli al statului, chiar dacă o asemenea măsură ar putea genera costuri politice.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci le tai de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a declarat Claudiu Năsui.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE