Alarmă în industria zahărului – Moldova riscă să piardă cele două fabrici de profil – Fermierii nu primesc subvenții, iar producătorii nu pot concura cu importurile

Industria zahărului din Republica Moldova se confruntă cu riscul pierderii celor două fabrici care activează în acest sector, pe fondul lipsei subvențiilor pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr, al costurilor energetice ridicate și al concurenței cu zahărul importat. Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, recunoaște că lipsa sprijinului financiar pentru agricultori ar putea duce la reducerea suprafețelor cultivate cu sfeclă și, implicit, la probleme de aprovizionare cu materie primă pentru fabrici. Deși spune că speră ca investitorii să nu plece, oficialul admite că industria moldovenească nu este competitivă în raport cu producătorii din alte țări.

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este lipsa subvențiilor promise cultivatorilor de sfeclă de zahăr. În discuțiile anterioare fusese vehiculată o alocare de aproximativ 40 de milioane de lei, echivalentul a 400 de lei pentru fiecare hectar cultivat. Însă, potrivit ministrului, bugetul de stat pentru anul 2026 nu dispune de resursele necesare pentru acordarea acestui sprijin.

„În 2026, bugetul de stat nu dispune de sumă. Unica ce dispunem noi, unde putem financiar asista, sunt banii din Planul de Creștere”, a declarat Eugeniu Osmochescu.

Ministrul a explicat că resursele disponibile din Planul de Creștere au fost direcționate către alte măsuri de sprijin, inclusiv sectorul cărnii, pentru trimestrul IV al anului 2026, precum și către apeluri destinate microfermierilor și fermierilor tineri.

Astfel, cultivatorii de sfeclă de zahăr rămân fără subvenția de 400 de lei la hectar, deși această cultură reprezintă baza activității celor două fabrici de profil din țară.

Fără sfeclă produsă local, fabricile riscă să rămână fără materie primă

Întrebat dacă lipsa subvențiilor ar putea determina agricultorii să renunțe la cultivarea sfeclei de zahăr și, în consecință, să pună în pericol activitatea fabricilor, ministrul a recunoscut că acesta ar putea fi unul dintre motive.

Cele două fabrici produc zahăr din materia primă cultivată în Republica Moldova, însă activitatea lor nu se limitează la procesarea sfeclei autohtone. Unele dintre acestea desfășoară și activități comerciale, importând zahăr din alte piețe, pe care ulterior îl ambalează și îl comercializează pe piața internă.

Potrivit lui Osmochescu, Republica Moldova dispune în prezent de aproximativ 120.000 de tone de zahăr, cantitate care ar depăși necesarul de consum intern.

Cu toate acestea, existența unui surplus nu înseamnă că industria este ferită de probleme. Dimpotrivă, ministrul a admis că producătorii moldoveni întâmpină dificultăți serioase în fața concurenței externe.

Zahărul moldovenesc, necompetitiv din cauza costurilor energetice

Un alt factor care pune presiune asupra industriei este costul ridicat al energiei. Procesarea sfeclei de zahăr presupune un consum important de resurse energetice, iar producătorii din Republica Moldova suportă cheltuieli mai mari decât concurenții din anumite state vecine.

Ministrul a invocat drept exemple Serbia și Belarus, unde producătorii beneficiază de condiții de susținere și costuri energetice mai reduse.

„Deci, nu suntem competitivi într-un fel”, a recunoscut Osmochescu, referindu-se la diferențele de costuri dintre industria moldovenească și cea din alte state.

Oficialul a menționat că în 2026 au fost importate peste 4.000 de tone de zahăr din Belarus, în timp ce importurile din Rusia nu s-au înregistrat până în prezent, potrivit informațiilor prezentate de acesta.

Guvernul pregătește limitarea importurilor din Rusia, Belarus și Serbia

Pentru a proteja producătorii autohtoni, autoritățile au elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care intenționează să plafoneze cotele de import pentru zahărul provenit din anumite piețe, inclusiv Rusia, Belarus și Serbia.

Osmochescu a explicat că măsura vizează piețele pentru care, până acum, nu existau limite de import, inclusiv în contextul acordurilor comerciale care permit accesul produselor pe piața Republicii Moldova.

Ministrul a precizat că nu este vorba despre eliminarea cotelor acordate în cadrul mecanismelor Organizației Mondiale a Comerțului și ale Uniunii Europene, care urmează să fie direcționate către procesatorii autohtoni, inclusiv brutării și producători din industria alimentară. În acest context a fost menționată o cantitate de 6.500 de tone.

Autoritățile speră că limitarea unor importuri va oferi fabricilor locale mai mult spațiu pe piață și va contribui la menținerea activității industriale.

Fabricile ar putea pleca? Ministrul spune că speră să nu

Întrebat direct dacă cele două fabrici de zahăr ar putea părăsi Republica Moldova, Eugeniu Osmochescu nu a exclus riscul, dar a spus că speră ca acest lucru să nu se întâmple.

„Eu sper că nu, pentru că oricare investitor este important și, inclusiv prin intermediul cotelor care vor fi impuse la zahărul de import, ne vom strădui să menținem industria la un nivel cât de cât plauzibil”, a declarat ministrul.

Acesta a mai menționat că autoritățile vor analiza ce alte măsuri de sprijin ar putea fi introduse începând cu anul 2028, prin intermediul Planului Strategic al Politicii Agricole.

Întrebat unde ar putea fi exportat surplusul de zahăr produs în Republica Moldova, ministrul a recunoscut că, din informațiile pe care le deține, țara nu exportă în prezent aceste cantități.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova vrea să producă singură rachete antigrindină – Ministrul Osmochescu...

Agricultorii mai au de recuperat 1,7 miliarde de lei de...

Fermier de la sud îl ia la rost pe ministrul...

1,7 miliarde de lei – gaura statului în buzunarele agricultorilor...

Înghețată moldovenească din lapte european – Spătari: Laptele nostru nu...

Mierea moldovenească ajunge pe piața Chinei – Apicultorii primesc acces...