Atacurile cibernetice asupra sistemelor informaționale ale statului, înregistrate în perioada 22–25 octombrie, ridică semne de întrebare privind securitatea datelor personale ale cetățenilor. Deputatul Alexandru Berlinschii solicită autorităților să clarifice dacă bazele de date au fost compromise și dacă informațiile personale ale moldovenilor au ajuns în posesia unor persoane neautorizate.

Potrivit informațiilor invocate de parlamentar, în timpul incidentelor au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a sistemelor, iar atacatorii ar fi urmărit obținerea neautorizată a datelor cu caracter personal.

Deși autoritățile au anunțat restabilirea serviciilor digitale destinate antreprenorilor, Berlinschii susține că unele funcționalități continuă să întâmpine probleme. Deputatul a dat drept exemplu serviciul fiscal, unde, potrivit afirmațiilor sale, nu putea fi emisă o e-factură.

„Este bine că platformele redevin funcționale, dar problema principală rămâne fără un răspuns clar. Au fost sau nu compromise datele personale ale cetățenilor?”, a întrebat parlamentarul.

Berlinschii afirmă că urmărește subiectul și prin prisma experienței sale profesionale. În perioada în care a activat în calitate de secretar al Comisiei Electorale Centrale, acesta spune că a fost responsabil de securitatea cibernetică în cadrul instituției și a coordonat sistemele informaționale electorale.

În acest context, deputatul a adresat o serie de întrebări Agenției de Guvernare Electronică, autorităților responsabile de securitatea cibernetică, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, precum și Guvernului.

Printre principalele clarificări solicitate se numără dacă cele 11 milioane de solicitări au fost blocate integral sau dacă au existat accesări neautorizate ale bazelor de date și extrageri de informații personale.

Parlamentarul vrea să afle și ce sisteme au fost vizate de atacuri: doar platformele destinate antreprenorilor sau și registrele de stat care conțin date despre populație.

O altă întrebare vizează avertismentele privind posibile fraude în care ar putea fi folosite datele cetățenilor. Berlinschii solicită autorităților să precizeze dacă acestea reprezintă doar măsuri preventive sau dacă există indicii că informațiile au ajuns deja la persoane neautorizate.

Totodată, deputatul cere să fie explicat ce trebuie să facă oamenii în cazul în care datele lor au fost compromise și prin ce mecanism vor fi informați despre un eventual incident.

„Securitatea cibernetică nu înseamnă doar blocarea atacurilor și repornirea serverelor. Înseamnă prevenție, monitorizare permanentă, identificarea vulnerabilităților și comunicarea corectă și la timp”, a declarat Alexandru Berlinschii.

Acesta a precizat că nu contestă eforturile specialiștilor care au intervenit pentru protejarea sistemelor, însă consideră că instituțiile responsabile trebuie să explice public ce s-a întâmplat, care sunt riscurile și ce măsuri au fost luate pentru protejarea cetățenilor.

Deputatul solicită prezentarea unui raport preliminar privind incidentele din perioada 22–25 octombrie și informarea individuală a persoanelor vizate, în cazul în care se confirmă compromiterea datelor lor personale.

„Statul colectează și administrează datele noastre personale. Tocmai de aceea are obligația să le protejeze și să ne spună adevărul atunci când securitatea lor este pusă în pericol. Cetățenii au dreptul să știe dacă datele lor sunt în siguranță”, a conchis parlamentarul.

Serviciile online pentru solicitarea și eliberarea autorizațiilor și altor acte permisive au fost restabilite, după incidentele de securitate cibernetică înregistrate în perioada 22–25 octombrie. Potrivit autorităților, tentativele de atac au vizat mai multe servicii digitale ale statului și au urmărit extragerea datelor cu caracter personal.

Agenția de Guvernare Electronică anunță că antreprenorii pot accesa din nou, prin evo.gov.md și actpermisiv.gov.md, peste 120 de tipuri de acte permisive, eliberate de 20 de autorități centrale și 969 de autorități locale. Specialiștii continuă verificarea și securizarea sistemelor pentru prevenirea unor noi atacuri. Autoritățile avertizează că escrocii pot folosi numele, prenumele sau IDNP-ul cetățenilor pentru a se prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice ori ai băncilor. Populația este îndemnată să nu divulge parole, coduri de autentificare sau date bancare.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE