Reforma salarizării în sectorul bugetar, promovată de Guvern și votată în prima lectură de Parlament, promite majorări salariale pentru peste 172.000 de angajați, începând cu 1 ianuarie 2027. Nota de plată pentru bugetul public este estimată la 3,2 miliarde de lei, iar creșterea medie anunțată de autorități este de 15,7%. Dincolo de cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor, proiectul a stârnit însă critici din partea opoziției, care acuză că distribuirea banilor favorizează funcționarii de rang înalt, în timp ce angajații cu venituri mici, precum bibliotecarii, asistenții educatorilor și personalul tehnic, ar urma să beneficieze de majorări modeste.

Deși autoritățile prezintă reforma drept o soluție pentru reducerea inechităților salariale din sistemul public, deputații din opoziție contestă modul în care sunt repartizate resursele și atrag atenția că majorările nominale nu garantează automat o creștere a puterii de cumpărare.

Reforma salarizării: 3,2 miliarde de lei pentru majorări în 2027

Potrivit proiectului votat în prima lectură, salariile angajaților din sectorul bugetar vor crește, în medie, cu 15,7%. Cele mai mari majorări procentuale sunt anunțate pentru personalul din domeniul apărării și pentru personalul tehnic.

Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, distribuția majorărilor arată astfel:

Domeniul de activitate  Majorarea medie anunțată

Apărare    20,6%

Ordine publică    15%

Administrație publică    15%

Învățământ, cultură și sport     14%

Instituții medicale finanțate de la bugetul de stat   13%

Asistență socială 13%

Personal tehnic  19%

Vor fi majorate și sporurile acordate pentru deținerea titlurilor științifice.

Autoritățile susțin că reforma urmărește construirea unui sistem de salarizare mai echitabil, transparent și sustenabil financiar. Unul dintre obiectivele declarate este reducerea diferențelor dintre salariile funcțiilor cu niveluri similare de complexitate și responsabilitate.

Un indicator invocat de inițiatorii proiectului este raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu. Acesta ar urma să scadă până la 1:10,5, în condițiile în care, în prezent, în anumite situații, diferența ajunge la 1:26.

Salariul va avea două componente, iar sporurile vor fi reorganizate

Proiectul modifică și structura veniturilor lunare ale bugetarilor. Salariul va fi constituit din două componente: salariul de bază și partea variabilă, care nu va putea depăși 30%.

Totodată, sporul lunar fix de 1.300 de lei, acordat în prezent, va fi inclus în salariul de bază. Potrivit autorilor reformei, această măsură ar urma să simplifice sistemul și să facă veniturile mai previzibile.

O altă schimbare importantă vizează valorile de referință derogatorii, utilizate pentru calcularea salariilor anumitor categorii de angajați. Numărul acestora urmează să fie redus de la 10, câte există în prezent, la cel mult șase în 2027 și la patru până în 2032.

Modificări sunt prevăzute și pentru sporurile de performanță. Fondul anual destinat acestora va fi redus de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivelul fiecărei unități bugetare.

În noul mecanism, angajații evaluați cu calificativul „excelent” vor putea primi un spor de 10–15% din salariul de bază, iar cei cu calificativul „foarte bine” vor beneficia de 5–7%.

În același timp, actualul sistem al sporurilor cu caracter specific, ale căror valori variază între 10% și 120%, va fi înlocuit cu trei plafoane: 10%, 20% și 30%, aplicate sumei anuale a acestora.

Și premiile unice vor fi limitate. Acestea nu vor putea depăși 10.000 de lei anual, fiind vizate recompensele acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare.

Începând cu anul 2028, proiectul mai prevede introducerea unui indice de complexitate pentru funcțiile din domeniul tehnologiilor informaționale.

Pentru angajații cărora aplicarea noilor grile le-ar putea diminua veniturile, sunt prevăzute mecanisme tranzitorii de protecție, prin acordarea unor plăți compensatorii.

Igor Dodon: Aproape un miliard de lei ar putea ajunge la funcționarii de rang înalt

Una dintre cele mai dure critici la adresa reformei a venit din partea liderului PSRM, Igor Dodon. Acesta susține că repartizarea celor 3,2 miliarde de lei prevăzute pentru anul 2027 nu ar răspunde în primul rând necesităților angajaților cu venituri mici, ci ar favoriza funcționarii de rang înalt.

Potrivit lui Dodon, aproximativ un miliard de lei din suma totală ar urma să fie direcționat către această categorie, ceea ce ar reprezenta aproape 30% din resursele alocate reformei.

Socialistul susține că diferențele dintre majorările salariale prevăzute pentru diverse categorii sunt considerabile. În timp ce bibliotecarii, asistenții educatorilor și alți angajați cu venituri reduse ar urma să primească majorări de aproximativ 10–15%, pentru unele funcții de conducere creșterile ar putea fi mult mai mari.

Dodon a invocat inclusiv majorări de până la 165% pentru anumite funcții de rang înalt și creșteri de două sau chiar trei ori pentru alte categorii de conducere.

„La funcționari de rang înalt, deputat, 165%, la președinți de două-trei ori în sus, dar la cei care au nevoie cel mai mult, nesemnificativ”, a declarat liderul PSRM.

Acesta consideră că reforma riscă să păstreze vulnerabilitatea angajaților care asigură funcționarea zilnică a instituțiilor publice, fără să le ofere o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai.

Opoziția contestă și noua formulă de indexare a salariilor

O altă problemă semnalată de Igor Dodon ține de mecanismul de ajustare a veniturilor. Potrivit acestuia, proiectul prevede raportarea creșterilor salariale la evoluția PIB-ului nominal, în locul corelării directe cu inflația.

Liderul PSRM avertizează că o asemenea formulă ar putea dezavantaja angajații în perioadele în care economia înregistrează o creștere modestă, iar prețurile continuă să urce.

În opinia sa, dacă majorările salariale nu țin pasul cu scumpirile la energie, gaze și servicii comunale, angajații vor pierde în continuare din puterea de cumpărare, chiar dacă pe hârtie vor avea salarii mai mari.

„Tot timpul salariul, pensia poate să fie indexată la nivelul creșterii prețurilor”, a insistat Dodon.

Acesta a amintit că Republica Moldova a traversat perioade cu o creștere economică aproape de zero și susține că mecanismul propus nu oferă suficiente garanții pentru protejarea veniturilor în asemenea condiții.

Ion Chicu: Majorările riscă să fie anulate de inflație

Critici similare a formulat și deputatul Ion Chicu, care anunță că nu va susține proiectul în forma actuală. Fostul premier consideră că reforma nu garantează o creștere reală a veniturilor pentru majoritatea angajaților din sectorul bugetar și că modificările propuse ar putea lăsa salariile în urma scumpirilor.

Chicu estimează costurile reformei la 4,7 miliarde de lei, raportate la un fond general de salarizare de 32,7 miliarde de lei. În opinia sa, majorarea ar reprezenta aproximativ 14% din fondul respectiv.

Deputatul susține că această creștere trebuie analizată în raport cu inflația cumulată din ultimii doi ani, care, potrivit estimărilor sale, va depăși 18%.

Prin urmare, chiar dacă salariile vor crește în termeni nominali, veniturile reale ale angajaților ar putea rămâne sub presiune.

O altă nemulțumire vizează schimbarea formulei de indexare. Chicu consideră că raportarea majorărilor la evoluția PIB-ului nominal, în locul ratei inflației, poate dezavantaja bugetarii, deoarece creșterea economică nominală nu reflectă în mod obligatoriu scumpirea bunurilor și serviciilor suportată de populație.

Premii mai mici și recompense limitate pentru angajații din instituțiile publice

Deputatul contestă și modificările privind fondurile de premiere. Potrivit calculelor prezentate de acesta, plafonul pentru premiile unice ar urma să fie redus de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare, iar premiul anual maxim ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază.

Chicu afirmă că aceste schimbări vor afecta angajații care muncesc în instituțiile publice și care nu beneficiază de salarii ridicate.

Printre categoriile invocate de parlamentar se numără subofițerii de poliție, pompierii și învățătorii. În opinia sa, aceștia nu vor obține majorări suficient de mari pentru a compensa pierderile provocate de inflație.

„Este o lege exclusiv pentru cei mari, președinte, prim-ministru, miniștri și așa mai departe. Oamenii care, într-adevăr, muncesc, nu au majorarea reală de salariu”, a declarat Ion Chicu.

Proiectul a fost votat în prima lectură de Parlament, iar următoarea etapă este examinarea documentului în lectura a doua, unde prevederile pot fi modificate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE