Un nou mecanism independent de monitorizare a sistemului judiciar a fost lansat în Republica Moldova. Comitetul pentru Justiție, inițiativă prezentată luni, 16 noiembrie, la Chișinău de Platforma Civică „Bună Ziua!” și Asociația CPAC din România, își propune să verifice modul în care sunt adoptate legile, cum sunt aplicate de instituțiile statului și dacă reformele din justiție respectă principiile statului de drept.

Din echipa de experți fac parte foști judecători și procurori din România, avocați și specialiști cu experiență în instituții judiciare importante. Aceștia anunță că vor monitoriza inclusiv dosarele de rezonanță, presupusele abuzuri ale organelor de drept, utilizarea arestului preventiv și respectarea garanțiilor procesuale.

Inițiativa apare într-un context în care reforma justiției și evaluarea judecătorilor și procurorilor continuă să reprezinte subiecte controversate în Republica Moldova, iar încrederea publicului în instituțiile judiciare rămâne o problemă majoră.

Foști procurori și judecători din România, în echipa Comitetului pentru Justiție

Printre experții prezentați la lansarea inițiativei se numără Adrian Toni Neacșu, avocat și fost judecător, fost președinte al Tribunalului Vrancea și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România.

Din echipă face parte și Viorica Stoica, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a activat timp de 26 de ani, inclusiv în cadrul Biroului de Anchete Speciale.

Un alt nume este Angela Elizabeta Ciurea, avocat și fost procuror-șef adjunct al DIICOT, precum și fost procuror-șef adjunct al Secției judiciare penale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Echipa îi include și pe Andi Mihai Malaliu, fost judecător la Tribunalul București, și Alina Mihaela Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiției din România și fost procuror-șef al DIICOT, care activează în prezent ca avocat în Italia.

Organizatorii precizează că această structură nu va substitui instanțele judecătorești, procuratura sau alte instituții ale statului, ci va funcționa ca o platformă permanentă de expertiză și monitorizare civică.

Galina Șelari: Fără supremația legii, dezvoltarea țării nu este posibilă

Reprezentanta Platformei Civice „Bună Ziua!”, Galina Șelari, a explicat că justiția a fost aleasă drept prima direcție de activitate a inițiativei din cauza importanței statului de drept pentru dezvoltarea Republicii Moldova și integrarea europeană.

Aceasta a făcut referire la primul cluster de negociere cu Uniunea Europeană, dedicat drepturilor fundamentale, care deschide și închide procesul de aderare.

„De ce începem cu justiția? Pentru că primul cluster pe care l-a deschis țara noastră, după obținerea statutului de candidat, se numește «Drepturi fundamentale». Cu acest cluster începe procesul drumului nostru spre Europa și cu același cluster se încheie”, a declarat Galina Șelari.

Reprezentanta platformei a susținut că, potrivit unor cercetări sociologice, peste 70% dintre cetățeni nu au încredere în instanțe și în alte organe de drept și consideră că justiția nu este independentă. În evaluările mai optimiste, a afirmat aceasta, peste 50% dintre respondenți continuă să aibă rezerve privind supremația legii.

Galina Șelari nu a nominalizat însă cercetările sociologice la care a făcut referire.

„Nu vom tăcea, vom veni cu propuneri”, a declarat aceasta, exprimându-și speranța că activitatea experților va contribui la identificarea unor soluții pentru consolidarea statului de drept.

Alina Bica anunță monitorizarea legilor adoptate de Parlament

Una dintre principalele componente ale proiectului va fi verificarea procesului legislativ. Alina Mihaela Bica a prezentat o metodologie de monitorizare care se va desfășura timp de un an și va avea trei direcții: procesul de adoptare a legilor, aplicarea acestora în practică și efectele deciziilor autorităților asupra cetățenilor.

Prima etapă va urmări întregul parcurs al proiectelor legislative, de la înregistrare până la publicarea în Monitorul Oficial.

Experții vor verifica dacă au fost organizate consultări publice, dacă au fost solicitate avizele instituțiilor competente, ce amendamente au fost introduse după prima lectură și dacă procedurile de urgență au respectat cerințele constituționale.

Bica a afirmat că, în ultimele patru luni, a analizat modul în care sunt examinate inițiativele legislative în Parlamentul Republicii Moldova și că a identificat atât proiecte care respectă cerințele legale, cât și situații în care consultările publice ar fi fost omise.

Aceasta a invocat inclusiv cazuri în care proiecte legislative ar fi fost adoptate în grabă, iar ulterior Comisia de la Veneția ar fi emis avize negative. Experta nu a prezentat însă denumirile proiectelor respective.

„Atunci când sărim peste reguli din dorința de a face bine, s-ar putea să iasă rău. Pentru că regula este cea care ne ajută să nu greșim”, a avertizat Alina Mihaela Bica.

Un element anunțat de organizatori este evaluarea publică a proiectelor legislative. Fiecare proiect analizat va primi un scor, însoțit de justificări și documente care vor susține concluziile experților.

De asemenea, vor fi comparate practicile legislative din perioadele 2015–2019, 2019–2020 și din prezent, pentru a verifica dacă aceleași reguli au fost respectate indiferent de autorii inițiativelor.

Arestările preventive și presupusele abuzuri, printre prioritățile monitorizării

A doua direcție a activității Comitetului va viza modul în care legile sunt aplicate de instituțiile judiciare și de alte autorități.

Experții vor urmări dacă persoanele aflate în situații comparabile beneficiază de aceleași garanții procesuale, termene, măsuri și posibilități de apărare.

O atenție deosebită va fi acordată motivării arestărilor preventive, prelungirii acestora și existenței unor căi efective de contestare a deciziilor privind nepromovarea evaluării magistraților.

Monitorizarea nu se va limita la dosarele penale. Vor fi analizate și măsuri contravenționale, administrative și fiscale, precum și aspecte legate de independența justiției, jurisdicția constituțională, libertatea presei și dreptul de proprietate.

„Că-i deputat, că-i ciobanul care își paște oile la munte, că este portarul de la hotel, că este procurorul care intră în sala de judecată, că-i ministru care inițiază un proiect, regula trebuie să fie la fel pentru toți”, a declarat Bica.

Experta a precizat că inițiativa nu urmărește să stabilească vinovăția unor persoane sau să intervină în dosarele aflate pe rol, ci să analizeze legalitatea actelor și măsurilor dispuse de autorități.

„Nu urmărim dosare, urmărim actul prin care o autoritate dispune o măsură asupra unei persoane”, a explicat aceasta.

Comitetul va analiza și hotărârile CtEDO împotriva Republicii Moldova

A treia componentă a proiectului va viza efectele legislației și activitatea instituțiilor judiciare.

Experții vor analiza trimestrial modul în care Republica Moldova execută hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, măsurile generale adoptate de autorități, gradul de ocupare a funcțiilor la Curtea Supremă de Justiție și impactul posturilor vacante asupra examinării dosarelor.

Vor fi urmărite și problemele legate de unificarea jurisprudenței, precum și durata procedurilor judiciare.

Alina Mihaela Bica a atras atenția asupra consecințelor pe care le poate avea privarea de libertate a unei persoane care este ulterior achitată.

„Dacă persoana respectivă a fost arestată preventiv și este achitată. Vă întreb pe dumneavoastră, cine îi dă înapoi anii în care a stat în pușcărie? Nimeni”, a declarat experta.

Aceasta a invocat și exemplul litigiilor care se întind pe perioade foarte lungi, inclusiv al unui proces succesoral care poate dura două decenii, subliniind că o hotărâre favorabilă pronunțată după atâția ani nu poate recupera timpul pierdut.

Rezultatele vor fi publicate lunar, iar experții vor acorda scoruri proiectelor de lege

Potrivit organizatorilor, săptămâna viitoare urmează să fie lansat site-ul campaniei „Comitetul Justiției – Lex Moldova”.

Platforma va include metodologia de lucru, criteriile de evaluare, registrul cauzelor propuse și respinse, precum și identitatea experților și observatorilor implicați.

Va fi creată o bază de date publică, actualizată săptămânal, iar rapoartele de monitorizare vor fi publicate lunar. La finalul primului an de activitate va fi prezentat un raport general de evaluare.

Concluziile experților vor fi verificate de un Comitet de Validare. Fiecare constatare va trebui să fie susținută de documente și raportată la o normă juridică, iar faptele vor fi delimitate de interpretări, ipoteze și opinii.

În ceea ce privește finanțarea, Alina Mihaela Bica a declarat că donațiile, sponsorizările și cheltuielile vor fi raportate potrivit legislației române, iar activitatea financiară va fi verificată de un auditor.

Experții și observatorii vor semna declarații privind absența conflictelor de interese și a incompatibilităților.

„Nu avem partizanat, avem texte și proceduri, nu autori, nu avem verdicte despre persoane și avem separare structurală”, a declarat Bica.

Comitetul pentru Justiție își propune astfel să devină un mecanism extern de evaluare a modului în care funcționează sistemul judiciar din Republica Moldova, într-un moment în care reforma justiției rămâne una dintre principalele condiționalități ale parcursului european.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE