Patrimoniul public al Republicii Moldova valorează aproape 179 de miliarde de lei, însă administrarea acestuia continuă să fie marcată de pierderi, datorii în creștere și active care nu sunt valorificate la adevăratul lor potențial. Datele au fost prezentate de Ion Dodon, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), în raportul privind administrarea și deetatizarea proprietății publice pentru anul 2025.

Potrivit raportului, valoarea bilanțieră a patrimoniului public al Republicii Moldova constituia, la 1 ianuarie 2026, 178,87 miliarde de lei. Din această sumă, 88,87 miliarde de lei reprezintă proprietatea gestionată de autoritățile administrației publice centrale, iar aproximativ 90 de miliarde de lei – patrimoniul administrat de autoritățile publice locale.

În evaluarea prezentată Parlamentului, Ion Dodon a subliniat că aceste active nu trebuie privite doar ca valori contabile, ci ca resurse economice care trebuie protejate, întreținute și valorificate în interesul cetățenilor.

Profitul întreprinderilor de stat a crescut de 5,4 ori, dar 18 entități au rămas pe pierderi

Analiza economico-financiară prezentată de APP a cuprins 72 de entități active: 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține cote mai mari de 30% din capitalul social.

Veniturile din vânzări ale acestora au ajuns în 2025 la 68,49 miliarde de lei, cu 16,93 miliarde de lei sau 32,8% mai mult decât în anul precedent.

O contribuție decisivă a avut sectorul energetic, care a generat aproximativ 67,6% din totalul veniturilor. Printre principalii contributori se numără Energocom, Moldovagaz și Furnizarea Energiei Electrice Nord.

Profitul net cumulat al celor 72 de entități a ajuns la 3,09 miliarde de lei, comparativ cu 570,37 milioane de lei în 2024. Astfel, profitul agregat a crescut de peste 5,4 ori.

Totuși, rezultatele pozitive nu se regăsesc în întregul portofoliu de întreprinderi analizate. Din cele 72 de entități, 52 au înregistrat profit, ceea ce reprezintă 72,5% din total, în timp ce alte 18 au raportat pierderi. Două entități au avut rezultate nule sau activitatea suspendată.

Cu alte cuvinte, aproape una din patru întreprinderi analizate a încheiat anul 2025 pe pierderi, în pofida creșterii spectaculoase a profitului cumulat.

Datorii de peste 74 de miliarde de lei și active de 112,7 miliarde

În pofida creșterii veniturilor și a profitului, situația financiară a întreprinderilor cu capital de stat ridică și semne de întrebare. Valoarea totală a activelor celor 72 de entități analizate a constituit 112,7 miliarde de lei, în creștere cu 38,56 miliarde de lei față de anul precedent.

În același timp, capitalul propriu a însumat aproximativ 37,79 miliarde de lei, iar datoriile totale au ajuns la 74,57 miliarde de lei, fiind în creștere comparativ cu 2024.

Șeful APP a atras atenția că această evoluție impune o monitorizare mai atentă a capacității întreprinderilor de a-și achita obligațiile, a structurii de finanțare și a riscurilor financiare.

În cele 72 de entități analizate au activat, în medie, 20.278 de salariați. Salariul mediu lunar a fost de 16.640 de lei, cu 29,49% mai mare decât în anul precedent și peste media pe economie, care a constituit 16.100 de lei.

Moldovagaz, Aeroportul Chișinău și Energocom, în topul profiturilor

Cele mai mari profituri nete în 2025 au fost raportate de cinci întreprinderi cu capital de stat. În fruntea clasamentului se află Moldovagaz, cu un profit de 1,165 miliarde de lei, urmată de Aeroportul Internațional Chișinău, cu 712 milioane de lei.

Pe următoarele poziții se situează:

- Energocom – aproximativ 400,25 milioane de lei;

- FEE-Nord – 309,04 milioane de lei;

- Loteria Națională a Moldovei – 290,69 milioane de lei.

Aceste cinci entități au generat cea mai mare parte a profitului net cumulat al portofoliului analizat.

În cazul Energocom, veniturile din vânzări au constituit 20,28 miliarde de lei, iar activele societății au ajuns la aproximativ 10,31 miliarde de lei. Capitalul propriu a fost de 6,46 miliarde de lei.

Moldtelecom a raportat venituri din vânzări de 1,68 miliarde de lei și un profit de aproximativ 138 de milioane de lei. Activele companiei au constituit 5,95 miliarde de lei, iar capitalul propriu – aproximativ 4,48 miliarde de lei.

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat venituri din vânzări de aproximativ 1,94 miliarde de lei și un profit net de 712 milioane de lei. Activele întreprinderii au fost evaluate la 2,54 miliarde de lei, iar capitalul propriu la 1,83 miliarde de lei.

Un rezultat important a fost raportat și de Loteria Națională a Moldovei. Compania a înregistrat venituri din vânzări de 13,26 miliarde de lei și un profit net de 290,69 milioane de lei. Potrivit raportului, 232,56 milioane de lei, echivalentul a 80% din profitul net realizat în 2025, au fost virate la bugetul de stat.

Calea Ferată a Moldovei, Arena Națională și Metalferos, printre întreprinderile cu cele mai mari pierderi

Dincolo de companiile profitabile, raportul APP scoate în evidență și întreprinderile care continuă să genereze pierderi.

Cele mai mari pierderi nete înregistrate în 2025 au fost raportate de:

- Calea Ferată din Moldova – aproximativ 90 de milioane de lei;

- Arena Națională – 42 de milioane de lei;

- CET-Nord – 37 de milioane de lei;

- Metalferos – 26,8 milioane de lei;

- Editura Universul – 25,8 milioane de lei.

În cazul Căii Ferate din Moldova, pierderea de aproape 90 de milioane de lei este înregistrată în condițiile în care întreprinderea deține active de peste 4,57 miliarde de lei.

Ion Dodon consideră că situația demonstrează necesitatea continuării reformelor și restructurării activității companiei. Printre soluțiile indicate se numără eficientizarea operațiunilor, valorificarea activelor neutilizate și îmbunătățirea guvernanței corporative.

Totodată, șeful APP a menționat că pierderile trebuie analizate individual, deoarece cauzele diferă de la o întreprindere la alta și nu pot fi rezolvate printr-o singură măsură.

La polul opus se află Combinatul de Vinuri Cricova, care a încheiat anul 2025 cu un profit net de aproximativ 25 de milioane de lei, la venituri de 372,83 milioane de lei. Potrivit lui Dodon, compania reprezintă un exemplu de valorificare a unui brand național și a patrimoniului economic deținut de stat.

Privatizarea a adus cu 43,5 milioane de lei peste prețurile inițiale

O altă componentă a raportului vizează procesul de deetatizare a proprietății publice.

În 2025, în urma licitațiilor cu strigare, au fost privatizate 25 de bunuri proprietate publică, inclusiv complexe de bunuri, încăperi nelocuibile, cote-părți în încăperi locative și alte active.

Valoarea cumulată inițială a bunurilor scoase la licitație a fost de 49,5 milioane de lei. În urma adjudecării, valoarea acestora a depășit 93 de milioane de lei.

Astfel, concurența dintre participanți a generat un plus de aproximativ 43,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 87,9% față de prețul inițial.

Un exemplu prezentat de șeful APP este complexul de bunuri amplasat în municipiul Chișinău, pe bulevardul Gagarin 10. Prețul acestuia a crescut de la 23 de milioane la 55 de milioane de lei, respectiv cu aproximativ 135%.

Cu toate acestea, încasările efective la bugetul de stat din capitolul privatizării au fost de 234 de milioane de lei. Suma reprezintă doar 48,56% din sarcina bugetară stabilită pentru anul 2025, care era de 482 de milioane de lei.

Dodon a precizat că valoarea bunurilor adjudecate la licitații și încasările efective la buget sunt indicatori diferiți și nu trebuie confundați.

Potrivit acestuia, privatizarea nu trebuie redusă la obținerea unor venituri bugetare pe termen scurt. Procesul ar trebui să urmărească atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și valorificarea mai eficientă a resurselor economice, cu protejarea activelor de importanță strategică, socială sau pentru securitatea națională.

APP propune reorganizarea întreprinderilor de stat și evaluarea întregului portofoliu

În raportul prezentat Parlamentului, Ion Dodon a insistat asupra necesității modernizării modului în care sunt administrate companiile în care statul deține participații.

Potrivit acestuia, rezultatele financiare depind în mare măsură de calitatea conducerii, de activitatea consiliilor de administrație și de responsabilitatea administratorilor.

Șeful APP consideră că guvernanța corporativă nu trebuie să se limiteze la respectarea formală a procedurilor, ci trebuie să presupună obiective măsurabile, monitorizarea conducerii executive, gestionarea riscurilor și asumarea responsabilității pentru rezultatele obținute.

Printre direcțiile prioritare anunțate se numără:

- reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, acolo unde există justificare economică și juridică;

- evaluarea fiecărei întreprinderi și stabilirea unei strategii clare privind menținerea sau retragerea statului din anumite activități;

- elaborarea unor planuri de redresare pentru companiile care înregistrează pierderi persistente;

- identificarea și valorificarea terenurilor și bunurilor imobile care nu sunt utilizate eficient;

- consolidarea transparenței și prevenirea conflictelor de interese în procesele de administrare și privatizare.

Dodon a mai atras atenția asupra parteneriatelor public-private și a concesiunilor, menționând că acestea trebuie evaluate nu doar prin prisma investițiilor inițiale, ci și în funcție de costurile totale suportate de stat, riscurile asumate, respectarea obligațiilor contractuale și beneficiile economice și sociale.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv”

În concluzia prezentării, șeful Agenției Proprietății Publice a recunoscut că, deși în 2025 au existat creșteri ale veniturilor și profitului, problemele din întreprinderile de stat nu pot fi ignorate.

Datoriile în creștere, pierderile unor companii, capitalul propriu negativ al unor entități și activele insuficient valorificate rămân vulnerabilități ale administrării proprietății publice.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv care doar deține active și constată anual rezultate financiare, uitând de existența acestor active. Statul trebuie să fie proprietar activ și responsabil, care stabilește obiective, solicită performanță și ia decizii atunci când patrimoniul public nu este administrat eficient”, a declarat Ion Dodon.

Acesta a afirmat că obiectivul APP pentru perioada următoare este formarea unui portofoliu public mai eficient, cu întreprinderi competitive, active valorificate mai bine, venituri mai mari la buget și servicii de calitate pentru cetățeni.

Raportul pentru anul 2025 arată că statul administrează un patrimoniu de aproape 179 de miliarde de lei, însă valoarea impresionantă a acestuia nu garantează automat o administrare eficientă. Cele 18 întreprinderi care au încheiat anul pe pierderi și datoriile de peste 74,5 miliarde de lei arată amploarea problemelor care trebuie soluționate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE