Curtea Constituțională a respins două sesizări, una provenită din partea Partidului Comuniștilor și alta din partea Partidului Socialiștilor, anunță Politik.md. Potrivit deciziei plenului Curții, cele două sesizări erau inadmisibile.
Sesizarea PCRM vizavi de posibilitatea membrilor demiși ai Guvernului prin moțiune pentru corupție de a exercita funcția de membru de Guvern și dacă au dreptul de a fi aleși în calitate de deputați. Comuniștii au făcut referință de Hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, după ce Guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură pentru acte de corupţie.
Curtea a reţinut că prin Hotărârea 22 aprilie 2013 s-a pronunţat asupra unui act concret, şi anume asupra unui decret prezidenţial corelat la o situaţie statuată în hotărârea Parlamentului privind adoptarea moţiunii de cenzură.
De asemenea, atunci Curtea a explicat statutul special al prim-ministrului în raport cu ceilalţi membri ai Guvernului. Și anume, că premierul poartă răspundere personală pentru Guvernul pe care îl conduce.
„Deşi învestitura se face în bloc, şi nu  pentru fiecare membru al Guvernului în parte, pentru prim-ministru acordarea încrederii comportă un caracter special, deoarece el este cel care, în calitate de candidat la această funcţie, a solicitat pentru Guvern votul de încredere şi a reuşit să-l obţină potrivit dispoziţiilor constituţionale. În ultimă instanţă, componenţa Guvernului este expresia încrederii pe care Parlamentul o acordă candidatului la funcţia de prim-ministru.
Curtea a reţinut că articolul 99 alin. (2) din Constituţie prevede că incompatibilităţile miniştrilor se stabilesc prin lege organică. Calităţile şi compatibilitatea fiecărui candidat sunt verificate, potrivit procedurilor legale, de către Parlament, prin comisiile de specialitate şi în plen, în procedura validării listei Guvernului.  În partea ce ţine de dreptul de a fi ales în calitate de deputat în Parlament, condiţiile de eligibilitate şi de validare a mandatului sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, urmând a fi verificate de autorităţile cu competenţe în materie”, se menționează în decizia Curții.  
Referitor la cea de-a doua sesizare, a socialiștilor cu privire la numărul mic de deschidere a secțiilor de votare în Federația Rusă, înalta Curte a menționat că aceasta vizează probleme de legalitate şi de oportunitate, care nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale.
Curtea a reţinut că Hotărârea Guvernului a fost adoptată întru executarea legii, şi anume a Codului electoral. Prin urmare, prevederile Hotărârii Guvernului, fiind elaborate pentru executarea legii (care nu este contestată), nu constituie domeniul jurisdicţiei constituţionale, fiind susceptibilă de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun.
În acelaşi context, Curtea a reţinut că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă de oportunitate, care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor, care sunt mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE