Realitate pe care o remarcă şi un comentariu apărut în cotidianul munchenez "Suddeutche Zeitung”: ”Reuniţi la Bruxelles petru a găsi un răspuns la criză, cei 27 au continuat să ofere spectacolul divizării lor”. Concluzia, lapidară şi categorică: "O prestaţie dezamăgitoare pentru o comunitate ambiţioasă pe scena internaţională.”
Cum îi afectează criza pe europeni? răspunsul la întrebarea menţionată depinde de doi factori: de europeni şi de criză. "Dacă judecăm după numărul summiturilor la care participă principalii lideri politici, timpurile sunt foarte dure pentru Uniunea Europeană. Ea trebuie să-şi demonstreze aptitudinile la fel de bine în interiorul cât şi în afara sa”. În plan intern trebuie păstrată coeziunea pentru a putea acţiona în afara Uniunii în favoarea interesului comun. "Ceea ce este un lucru anevoios în măsura în care la o situaţie politică incertă se adaugă dramatice probleme economice şi financiare. Cât priveşte viitorul Tratatului de la Lisabona – problema rămâne, acesta fiind şi motivul pentru care, de la Atena la Dublin şi de la Budapesta la Sofia, toţi şefii de stat nu luptă doar pentru câteva puncte de creştere sau pentru câteva mii de slujbe”. "Este necesar- se apreciază în aceeaşi ordine de idei - să se ştie dacă această comunitate de 27 de ţări este capabilă să îşi unească forţele nu doar la bine, cât şi la rău, aşa încât să se cunoască dacă ea este în măsură să exercite o influenţă durabilă pentru definirea noilor reguli pentru pieţele financiare şi economice”.
Aşteptările sunt cu atât mai mari cu cât ieşirea din situaţie este incertă. Astfel, în toamna lui 2008, atunci când criza era încă de dată recentă, iar lumea întreagă era năucită de impactul neaşteptat al acesteia, UE a ştiut să profite de moment. I-a înfruntat cu curaj pe americani, slăbiţi de turbulenţele financiare şi i-a reunit în jurul mesei pe cei douăzeci de puternici economici ai planetei pentru a dezvolta cu rapiditate noi reguli pentru lumea finanţelor. Acest fapt a reprezentat ruperea unui tabu. Până atunci, o lege tacită stabilea că pieţele financiare internaţionale sunt administrate de Statele Unite. "Dar, dacă europenii ţin să confirme dorinţa lor de a juca rolul de şef de coloană, atunci ei trebuie să vină în capitala britanică înarmaţi cu idei clare, care să îi susţină”, punctează ziarul "Suddeutsche Zeitung” -, în ultimele săptămâni, în loc să-şi orienteze mijloacele şi reflexiile asupra acestui obiectiv, Europa s-a arătat preocupată mai ales de ea însăşi şi de revenirea în forţă a egoismelor. Din ce în ce mai multe costuri s-au adunat în bugetele naţionale, din ce în ce mai multe fricţiuni se manifestă tot mai energic.”Exemplele sunt tot mai numeroase: ”Finlandezii şi belgienii s-au plâns de ţările mari, în vreme ce slovenii şi estonienii au luat distanţă faţă de vecinii lor răsăriteni, cazuţi în "sinistroză” din cauza crizei”.