Curtea Constituțională a stabilit că Forul Legislativ poate fi dizolvat, chiar dacă această perioadă coincide cu ultimele luni din mandatul președintelui țării, anunță Politik.md. Astfel, dacă Legislativul nu va învesti un Guvern în decurs de 3 luni, el va fi dizolvat și vor fi declarate alegeri anticipate.
La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională, la 6 noiembrie 2015, de către deputații socialiști: Igor Dodon, Corneliu Furculiță și Adrian Lebedinschi.
Curtea a reamintit că a statuat anterior faptul că după expirarea termenului de trei luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului.
Curtea a relevat că imperativul acestei obligaţii derivă din faptul că, spre deosebire de exercitarea interimatului funcţiei de Preşedinte al ţării, unde preşedintele interimar exercită aceleaşi atribuţii ca şi preşedintele titular, mandatul Guvernului interimar este restrâns la funcţii ce ţin de „administrarea treburilor publice”. În acest context, Curtea a reiterat că permanentizarea unei guvernări interimare, prin definiţie, este contrară spiritului Constituţiei şi reprezintă un pericol pentru democraţia parlamentară.
Astfel, după expirarea termenului de trei luni, dizolvarea Parlamentului este iminentă, iar Parlamentul nu mai are dreptul la alte tentative de formare a Guvernului.
Curtea Constituţională a subliniat că în cadrul republicii parlamentare, în condiţiile în care atât preşedintele ţării, cât şi Guvernul sunt autorităţi ce constituie emanaţia Parlamentului, expirarea mandatului preşedintelui nu poate bloca soluţionarea crizei instituționale prin dizolvarea Parlamentului, atunci când organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile.
Adiţional, Curtea a observat că interdicţia privind dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni de mandat al președintelui Republicii Moldova este o reminiscenţă din perioada în care preşedintele Republicii Moldova era ales prin sufragiu universal, direct şi liber exprimat. Astfel, raţiunea acestei restricţii derivă din necesitatea păstrării unei continuităţi a structurilor statului în perioade de campanie electorală, precum şi din necesitatea evitării suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot, și anume sufragiu universal, direct şi liber exprimat.
Curtea a reţinut că o asemenea interdicţie este caracteristică regimurilor în care preşedintele ţării este ales prin vot popular şi este improprie regimurilor parlamentare, în care Preşedintele este ales de către Parlament. Această interdicţie nu are nici o justificare funcţională în situaţia în care preşedintele ţării este ales de către Parlament, deoarece aceste sufragii a priori nu au cum să se suprapună.
Punând în balanţă cele două prevederi, şi anume, cea care dispune dizolvarea Parlamentului în cazul eşuării formării Guvernului în termen de 3 luni [alin. (1) art. 85] şi cea care interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni ale mandatului Parlamentului [alin. (4) art. 85], Curtea a statuat, prin interpretare funcţională, că prioritate are dispoziţia ce permite restabilirea funcţionalităţii depline a Guvernului.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE