La noi, în Republica Moldova problema tarufelor la energia electrică, la gazele naturale și, îndeosebi cele pentru serviciile comunale, a devenit un instrument electoral și este folosit cu succes de partidele politice. Prestatorii de servicii și partenerii de dezvoltare ne atenționează despre necesitatea ajustării tarifelor la costurile lor reale, iar partidele de la guvernare, refuză să se conformeze, demonstrînd astfel „ grija” față de popor.
Paradoxal, dar pe cealaltă parte, primăriile și consiliile sătești, pentru care tarifele sunt o sursă de venit în activitatea lor, aprobă și aplică tarife mult mai mari decît cele aplicate în capitală.
Pornind de la faptul, că economia țării noastre este o economie de piață funcțională, ar fi logic ca guvernantii să pună în capul mesei dezvoltarea economiei, iar grija față de popor să fie manifestată prin politicile sociale corespunzătoare - salarii care să le ofere cetățenilor posibilitatea de a face față cheltuielilor, pensii care să le ofere celor care au muncit, o viață decentă și multe alte plăți sociale pe care statele dezvoltate economic le oferă celor care nu au un loc de muncă garantat. La noi însă lucrurile stau invers, cei care ar trebui să ne asigure securitatea energetică a statului nostru, impun agenții economici să se descurce pe propria răspundere, ajungînd chiar și pînă la faliment, deoarece guvernanții nu doresc majorări de tarife pentru a nu nemulțumi cetățenii. Și acest lucru se întîmplă, chiar dacă legislația din domeniu prevede foarte clar că tarifele la energia electrică și la gazele naturale se aptobă anual de Agenţia Națională pentru Reglementări în Energetică. Ultima majorare de tarife a fost aptobată în 2012.
Iar faptul că de la independență încoace Republica Moldova a cumpărat energie electrică doar prin intermediari, ceea ce a făcut în mod firesc prețul - mai mare - este o bătaie de joc și nicidecum grijă față de popor. Iar dacă mai luăm în calcul și furtul veacului de 1 mlrd euro, care a devalorizat dramatic leul și a jefuit fiecare cetățean cu minimum 7 mii euro, atunci este logic că majorarea tarifelor va duce inevitabil la scumpirea serviciilor și a mărfurilor, la o situația și mai dezastruoasă în economie și pe piața muncii, la exodul continuu al cetățenilor peste hotare și la micșorarea inevitabilă a remitenților. Toate aceste lucruri ne impun o întrebare logică – ce ne așteaptă în mica noastră Moldovă?