Alegeri parlamentare în Italia-Un partid cu rădăcini fasciste, favorit să aducă  prima femeie premier-Ce spune Bruxelles -ul

Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru a țării, iar Silvio Berlusconi s-ar putea întoarce la politica de vârf din Italia. După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorare la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE, care încearcă să evite recesiunea și să protejeze gospodăriile de inflație, notează Digi24.ro

Partidul Fratelli d’Italia (Frații Italiei ), condus de Giorgia Meloni, este o formațiune politică cu cu rădăcini fasciste. În 2018, la precedentul scrutin general, partidul a obținut doar 4% din sprijinul alegătorilor. Acum este cotat la aproximativ 25% din intențiile de vot, după ce luptele politice din Italia au dus în luna iulie la căderea guvernului de unitate națională al premierului Mario Draghi.

Coaliția de centru-dreapta a dominat sondajele din ultima lună și este formată din partidul Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni, partidul Liga Nordului condus de Matteo Salvini, partidul Forza Italia condus de Silvio Berlusconi și partidul Noi con l'Italia condus de Maurizio Lupi.  

La alegerile parlamentare din italia sunt așteptați la vot aproximativ 51 de milioane de alegători, dintre care aproximativ  5 milioane  în străinătate.

Sistemul politic al Italiei și-a câștigat reputația de a fi deosebit de instabil. Guvernele s-au prăbușit în mod repetat, rezultând 67 de cabinete în cei aproape 76 de ani de când a fost creată republica italiană. Deficiențele socioeconomice ale Italiei, cauzate de moștenirea culturală fragmentată, dependența de sprijinul extern și diviziunile puternice între nord și sud, au intensificat și mai mult această problemă.

Giorgia Meloni, șefa partidului Frații Italiei, are toate șansele să devină noul premier al Italiei. Spre deosebire de aliații ei de dreapta, s-a poziționat până acum în opoziție cu Vladimir Putin și este pro-NATO și pro-Ucraina.  Pe lângă reducerile de taxe, alianța sa vrea să negocieze din nou planul european masiv de redresare post-COVID și să fie ales președintele Italiei prin vot popular.  Pentru a schimba Constituția Italiei, Giorgia Meloni ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în noul parlament. Giorgia Meloni militează împotriva drepturilor LGBT, dorește o blocare navală a Libiei și a avertizat în mod repetat împotriva migranților musulmani.

Alături de Giorgia Meloni se află colegul de coaliție Matteo Salvini, care conduce partidul Liga Nordului.  Deși s-a opus invaziei Ucrainei și s-a distanțat de acțiunile Kremlinului, Salvini a susținut adesea în ultimele luni că sancțiunile occidentale aplicate regimului Putin îi rănesc pe italieni mai mult decât pe ruși.

Al treilea dintre partidele coaliției care ar urma să câștige alegerile de duminică este Forza Italia al fostului premier Berlusconi. Platforma lui de partid are o abordare mai moderată decât cea a aliaților săi din coaliție, dar în ciuda acestui lucru, istoria sa personală plină de scandaluri - de la condamnarea pentru evaziune fiscală în 2013 până la prietenia veche de decenii cu Putin și acuzațiile de a solicita servicii sexuale de la minore - a atras mai multă atenție. În timp ce electoratul Forza Italia s-a micșorat considerabil în ultimii ani, iar acum este o forță mai mică în coaliție, sprijinul lui Berlusconi pentru Meloni și Salvini pare necesar pentru a se asigura că coaliția ajunge la o majoritate. Asta înseamnă că controversatul partid al fostului prim-ministru ar putea încă înclina balanța și să dețină o putere considerabilă în Italia.

De cealaltă parte a spectrului politic se află coaliția de centru-stânga. Cea mai mare forță a sa este Partidul Democratic (PD) și i se alătură o serie de alte partide mici cu o varietate de poziții progresiste. În prezent, PD este condus de Enrico Letta, un profesor în vârstă de 56 de ani, care a fost prim-ministru timp de 10 luni (între 2013 și 2014) și care nu este străin de politica tăioasă a Italiei, se arată într-o analiză realizată de Al Jazeera. Letta a condus o coaliție din care făcea parte și partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, dar a fost în cele din urmă doborât de la putere de un rival din propriul său partid, Matteo Renzi. Partidul pe care îl conduce are o atitudine în general moderată, pro-europeană și se opune vehement lui Putin și războiului din Ucraina. De asemenea, susține în mod deschis drepturile LGBTQ+, inclusiv căsătoria între persoane de același sex și legislația pentru combaterea homofobiei. Un mare susținător al guvernului lui Mario Draghi, Letta a spus că italienii îi vor pedepsi pe cei care l-au doborât în ​​iulie, arătând cu degetul în mod direct către Mișcarea Cinci Stele condusă de Giuseppe Conte. De altfel, Enrico Letta a găsit o cauză comună alături de fostul lider de al Mișcării Cinci Stele, Luigi di Maio, care s-a certat cu fostul premier Conte și a format un nou partid centrist numit Angajamentul Civic (Impegno Civico). 

Obiectivul principal al liderului de centru-stânga este să oprească ascensiunea extremei drepte în Italia. El vrea investiții în energie regenerabilă și propune un plan de educație în opt puncte sub bannerul „cunoașterea este putere”, iar pe lângă asta dorește să faciliteze obținerea cetățeniei copiilor imigranților. Totuși, coaliția condusă de Letta are puține șanse să câștige, conform sondajelor și analiștilor, mai ales după ce partidul centrist pro-european Azione (Acțiune) s-a retras din coaliție din cauza divergențelor cu alți doi dintre parteneri, formațiunile Stânga italiană și Europa Verde.

Coaliția „Al Treilea Pol” Cea de-a treia forță politică majoră care participă la aceste alegeri sub forma unei coaliții este așa-numitul „Al Treilea Pol”, o coaliție centristă formată din partide (Azione) al fostului ministru Carlo Calenda și Italia Viva, formațiunea politică a fostului premier Matteo Renzi. Ambele partide se află în prezent pe o platformă liberală din punct de vedere economic și pro-europeană, care își propune să revitalizeze și să digitalizeze mediul de afaceri din Italia. 

Pe lângă blocurile politice majore, s-au înscris și alte partide politice mai mici în competiție, printre care Uniunea Populară de extremă stângă sau partidul Italexit, care, după cum sugerează și numele, pledează pentru plecarea Italiei din Uniunea Europeană.

Care sunt principalele probleme ale italienilor.

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă și a declanșat o criză energetică majoră la nivel european, creșterea facturilor și costul vieții din ce în ce mai inaccesibil au ocupat un spațiu central al dezbaterilor electorale din Italia. 90% dintre italieni sunt îngrijorați de facturile la energie.

Toate partiele au oferit o varietate de soluții, deși nu toate au fost clar prezentate - mai ales în lumina blocajelor actuale la nivelul UE.  Centrul-stânga propune o limitare a prețurilor facturilor, în timp ce dreapta solicită autosuficiență energetică, în special prin impulsionarea energiei nucleare. De asemenea, coaliția de dreapta a fost criticată de oponenții săi pentru că creează legături între sancțiuni și creșterea prețurilor.

Un alt element major al divergențelor este planul de redresare și reziliență post-COVID-19 al Italiei, parte a unui efort la nivelul UE de a injecta fonduri în economiile statelor membre. Italia ar obține un pachet de 190 de miliarde de euro de la Bruxelles. În timp ce Partidul Democrat îl susține în forma sa actuală, coaliția condusă de Meloni a cerut reformarea acestuia.

Dreapta are un alt punct major în oferta sa electorală: introducerea unei taxe unice. Acest lucru ar limita impozitarea la 15%. Centrul-stânga se opune mișcării și susține impozitarea progresivă. Deși s-ar putea ca imigrația să nu mai fie subiectul fierbinte, chiar dacă a fost la alegerile din 2018, aceasta nu a ieșit de pe agenda partidelor. Salvini și, într-o măsură mai mică, Meloni -- care a retrogradat problema în partea secundară a noului său manifest -- au încadrat imigrația ca o problemă de securitate și au cerut o înăsprire a legilor actuale privind imigrația. Mediul este o problemă importantă pentru centrul-stânga și Mișcarea Cinci Stele, dar este menționată de toate partidele.

Sondajele arată că ascensiunea fulgerătoare a Giorgiei Meloni îi va aduce funcția de prim-ministru al Italiei. Coaliția condusă de aceasta este cotată la 46-48% din intețiile de vot, cu mult peste pragul de 40% necesar pentru o majoritate. Sondaj realizat de Politico Europe privind rezultatul alegerilor din Italia arată că Partidul lui Meloni este cotat cu 24-26% din sufragii, în timp ce Liga lui Salvini și partidul lui Berlusconi sunt la cotate la 12-14% și, respectiv, 7-9% din voturi. În urmă este coaliția de centru-stânga, care este cotată la aproximativ 27-29%, Partidul Democrat fiind cotat cu 22-24% din intențiile de vot. Mișcarea Cinci Stele este în prezent cotată la 13-14%, în timp ce blocul centrist „Al Treilea Pol” este cotat la 5-7% din voturi.  Cu toate acestea, analiștii se așteaptă la un număr deosebit de mare de alegători indeciși, cu aproximativ 41% din electorat care nu plănuiește să voteze.

 Șeful Comisiei europene, Ursula Von der Leyen a declarat joi că în cazul în care alegerile generale din Italia vor duce la o schimbare autocratică, naţionalistă şi eurosceptică, „avem la îndemână instrumente la fel ca în cazurile Poloniei şi Ungariei”. Totuşi, şefa executivului european a afirmat că „suntem gata să lucrăm cu orice guvern democratic care este dispus să lucreze cu noi”. 

O victorie a lui Meloni în alegerile din Italia ar putea schimba echilibrul de putere în Europa O analiză publicată vineri de Reuters indică faptul că marile puteri ale Uniunii Europene vor trebui să se plimbe cu grijă în jurul Giorgiei Meloni dacă coaliția condusă de aceasta va câștiga alegerile din Italia, altfel riscă să împingă puterea politică de la Roma spre Ungaria și Polonia. În joc este echilibrul de putere în interiorul UE, care se confruntă cu consecințele războiului Rusiei pe flancul estic al Europei și cu cele mai grave crize energetice și ale costului vieții de pe continent din ultimele decenii. Dacă Meloni va câștiga, alegerile de duminică vor oferi Italiei cel mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși a minimalizat trecutul său de extremă dreapta, au apărut fisuri în coaliția sa în ceea ce privește politica externă. Matteo Salvini și Giorgia Meloni, liderii coaliției care conduce în sondaje, nu se pot pune de acord asupra sancțiunilor împotriva Rusiei.

La Bruxelles, oficialii nu sunt siguri de modul în care Meloni va gestiona partea Italiei din planul european de redresare, care este menit să deblocheze 192 de miliarde de euro în schimbul unor reforme interne. Există, de asemenea, îngrijorare cu privire la acumularea de datorii a Italiei, ratele dobânzilor italiene crescând mai rapid decât cele ale colegilor din zona euro.

Giorgia Meloni a încercat în ultima lună să îi liniștească pe potențialii parteneri din UE cu privire la intențiile sale.

„Am citit că o victorie a Fratelli d’Italia în septembrie ar fi un dezastru, ar echivala cu o cotitură autoritară, ar însemna că Italia va părăsi euro și alte prostii. Nimic din toate acestea nu este adevărat”, a spus aceasta.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Criză în farfurie – Macroul devine lux în Moldova după...

Fostul președinte francez eliberat – Sarkozy părăsește pușcăria după câteva...

SUA gata să livreze Europei GNL la preț accesibil prin...

Premierul Munteanu își face debutul extern – Bucureștiul, prima vizită...

Vești bune pentru șoferi – Permisele moldovenești recunoscute oficial în...

Bulgaria dă lovitura – Moldovenii care nu plătesc amenda rămân...