Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate pe 10 iulie, o declarație prin care își exprimă dezacordul față de hotărârea Curții Constituționale privind limitarea unor competențe ale autonomiei. Documentul a fost susținut de 20 de deputați, în timp ce doi aleși s-au abținut de la vot.
Ședința a fost convocată la o zi după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislație care ofereau Găgăuziei dreptul de a-și constitui propriul organ electoral și de a participa la numirea șefilor structurilor teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției.
Declarația a fost prezentată de președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, care a afirmat că hotărârea Curții Constituționale afectează statutul juridic special al autonomiei și reduce competențele prevăzute de legislație.
Potrivit documentului, deputații de la Comrat consideră că decizia instanței constituționale modifică raporturile dintre autoritățile centrale și autonomia găgăuză și susțin că vor apăra drepturile Găgăuziei prin toate mijloacele legale disponibile.
Totodată, Adunarea Populară a adresat un apel către președinta Republicii Moldova, Parlament și Guvern, solicitând autorităților centrale să renunțe la ceea ce numește o revizuire „unilaterală” a bazelor juridice ale autonomiei și să reia dialogul instituțional.
Deputații au subliniat că orice modificare a statutului juridic special al Găgăuziei ar trebui să fie realizată în urma consultărilor dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei. În opinia acestora, procesul de integrare europeană ar trebui să contribuie la consolidarea statutului special al regiunii, nu la diminuarea competențelor acesteia.
Până la publicarea reacției APG, autoritățile centrale nu comentaseră declarația. Reprezentanții Guvernului, Președinției și Parlamentului au fost solicitați să ofere un punct de vedere, însă nu au răspuns solicitărilor presei.
Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea Ministerului Justiției și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului, precum și din Codul electoral. Instanța a stabilit că autoritățile autonomiei nu pot avea atribuții privind constituirea propriului organ electoral și nici competențe în procesul de numire a conducătorilor structurilor teritoriale ale instituțiilor statului.


