Reprezentanții Academiei de Științe (AȘM) s-au exprimat împotriva inițiativei privind utilizarea apelor de sub pământ în scopuri de irigare a culturilor agricole. Potrivit lor, acest lucru duce la secarea resurselor de apă, informează Politik.md.
„Rezervele de ape subterane sunt limitate, ele se restabilesc foarte greu, în sute de ani, prin penetrarea apelor de suprafață, motiv pentru care trebuie protejate în cadrul legal național și prezervate în conformitate cu principiile dezvoltării sustenabile, inclusiv pentru viitoarele generații. Totodată, încălzirea globală, care se resimte în lume tot mai consistent va conduce la diminuarea și a resurselor de ape subterane ca consecință a intensificării utilizărilor în scopuri potabile.
Conform cercetărilor efectuate pe cernoziomurile irigate, în Republicii Moldova practic nu există terenuri agricole care nu sunt afectate de procesele negative (inclusiv de degradare ireversibilă), ca consecință a aplicării irigațiilor – dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăştinirea, soloneţizarea, salinizarea etc. În acest context, menționăm că cernoziomul s-a format în condițiile de stepă, cu regim de insuficiență de umiditate. Din acestea motive, modificarea regimului hidric al solului nu poate să nu influențeze și să nu modifice procesele pedogenetice naturale și echilibrul ecologic stabilit”, se menționează în expunerea membrilor Academiei de Științe.
Academicienii susțin că apele subterane ale Republicii Moldova au o mineralizare mai mare de 1 g/l, ceea ce determină că aceste ape să fie inutilizabile pentru irigare. Asta pentru că acest lucru va duce la salinizarea solului. „Totodată, remarcăm că în situații de secetă pronunțată și călduri aride, irigarea culturilor agricole cu apă rece din subterană duce la stresarea plantelor. În aceste condiții irigarea se poate realiza doar în sere”, se mai arată în nota informativă.
Conform articolului 45 din Legea Apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, se interzice folosirea apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cele al alimentării cu apă potabilă și cu apă menajeră. În alineatul 2 al acestui articol se specifică că în zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafață, dar există rezerve suficiente de ape subterane, inclusiv cu proprietăți potabile, se permite folosirea acestora în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră în baza unor reglementări aprobate de Guvern. Experții afirmă că în R. Moldova, zonele cu rezerve suficiente de apă subterană nu sunt suficiente.
În acest sens, Academia de Științe a Moldovei vine cu unele recomandări:
1. Finalizarea procesului de armonizare a cadrului legal în domeniul apelor, în vederea înlăturării carențelor ce vizează managementul defectuos și dezechilibrat al resursei.
2. Elaborarea unei concepţii unice referitoare la volumul de apă subterană potabilă, având în vedere analiza procedurilor de calcul ale rezervelor de exploatare a apelor subterane în țară.
3. Exploararea oportunității utilizării apelor transfrontaliere drept sursă primară pentru irigare.
4. Crearea și consolidarea unei baze de date privind calitatea apei în Republica Moldova.
5. Edificarea zonelor umede în luncile r. Prut și r. Nistru.
6. Semnarea acordurilor bilaterale privind gestionarea corectă a resurselor de apă din bazinele r. Prut și r. Nistru.
7. Crearea şi folosirea soiurilor de culturi agricole rezistente la secetă, precum și intensificarea metodei de cultivare a legumelor în sere.
8. Elaborarea și promovarea ghidurilor de bune practici agricole pentru fermieri.
9. Antrenarea plenară a comunității științifice în managementul resruselor de apă, inclusiv în procesul de elaborare a cadrului normativ în domeniu.
10. Atragerea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii aferente domeniului resurselor de apă prin încurajarea și stimularea actorilor implicați de a participa în programele europene destinate domeniului, inclusiv a Programului Orizont 2020.