Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Raul Hellvig s-a aflat într-o vizită la Chișinău. A fost prima vizită a unui șef SRI în Republica Moldova, din cei 4 directori care au condus această instituție specială, timp de 30 de ani, Virgil Măgureanu, Costin Georgescu,  Radu Timofte și George Cristian Maior.

Directorul SRI, Eduard Hellvig s-a întâlnit, mai întâi, cu Președintele Maia Sandu. În Republica Moldova ca și în România Șeful Statului are atribuții în domeniul securității, propune directorii serviciilor speciale, prezidează ședințele CSAT sau CSS care sunt niște instrumente prin care președinții asigură garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale.

Din comunicatul oficial aflăm că discuțiile s-au axat pe opțiunile de reformă a sectorului național de securitate și despre situația regională complicată. Atât în România cât și în Moldova autoritățile revizuiesc întreg cadru legislativ legat de securitatea statului. În toamnă legislativul de la Chișinău urmează să examineze un proiect adaptat al  noii Strategii de securitate a Republicii Moldova, iar la București continuă discuțiile pe proiectele de legi legate de domeniul siguranţei naţionale.

Desigur, un aspect relevant al discuțiilor a fost situația regională complicată legat de războiul din Ucraina ceea ce ridică la un înalt grad de alertă serviciile de informații.

Evident ambele structuri au în vizor câteva probleme majore cum ar fi nivelul sporit al riscurilor de securitate din regiune, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării.

Ambele servicii de intelligence provin din fostele structuri comuniste de securitate, iar procesul de reformare a lor, încă, durează. Atât la București cât și la Chișinău se dorește o transparentizarea a activității Serviciilor de Informații, dezvoltarea unui mecanism de control parlamentar efectiv asupra domeniului securității naționale, eliminarea unor eventuale abuzuri și influențe ale serviciilor asupra vieții politice, sporirea încrederii cetățenilor în aceste instituții.

De asemenea, directorul SRI, Eduard Hellvig a avut o întrevedere și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, la care au fost prezenți președintele Comisiei parlamentare de profil, Lilian Carp și noul director SIS, Alexandru Musteață. Rolul Parlamentului în reformarea serviciilor de securitate este determinant. Spuneam, atât la București cât și la Chișinău s-a început un amplu proces de reclădire și reconsiderare a acestor instituții ale statului care rămân, încă, ineficiente, perimate și coercitive. Desigur, politicienii sunt cei care dau putere serviciilor prin adoptarea cadrului normativ, iar rolul acestor instituții este să răspundă la întrebările ce se întâmplă și ce se va întâmpla.

În Republica Moldova reforma SIS-lui este promisă demult, iar un catalizator al schimbărilor ar putea fi  noile riscuri și amenințări la adresa statului rezultate din situația regională tensionată. Parlamentul va trebui să examineze minuțios competențele și rolul SIS într-o societate democratică, poate să-i ofere și anumite atribuții în domeniul siguranței naționale, pentru că amenințările la adresa securității statului se extind foarte mult. Desfășurarea războiului la granițele ambelor state e un motiv serios că legislația privind sectorul de securitate și a siguranței naționale, trebuie schimbată. Informațiile serviciilor secrete ar putea deveni vitale, inclusiv, pentru protejarea civililor, în cazul unor procese de amplificare a conflictului armat din Ucraina.

Așa dar, în noua sa eră, SIS-ul din RM anunță o colaborare cu SRI, de la est la vest, un parteneriat bilateral prin instituirea de noi mecanisme de cooperare, orientate la eficientizarea procesului de contracarare a riscurilor ce afectează climatul regional şi european de securitate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE