Cei care stau cerşind pe la colţuri de clădiri, la uşa bisericilor, în piaţă, pe stradă, în parcuri, în troleibus, nu sunt, de fapt, boschetari. Mai mulţi dintre cei care au fost intervievaţi de către reporterul Politik au declarat că, de fapt, au casă, au rude, însă au ales calea cerşitului deoarece nu au altă soluţie de existenţă. Pe zi persoanele care cerşesc acumulează circa 40 – 50 lei, iar de sărbători chiar şi câte 100 lei, ceea ce le ajunge pentru alimentaţie.
Ramira este de origine romă şi în fiecare zi vine cu trenul din or. Străşeni spre Chişinău, pentru a aduna ceva bani. ’’Sunt însărcinată şi nu pot lucra. Soţul meu şi eu nu ştim a citi, de aceea lucrăm cu ziua pe deal, pentru a ne cumpăra ceva de mâncare, însă acum sunt nevoită să cerşesc, deoarece nu mai avem de lucru’’, a declarat ea. ’’Va apărea cel de al treilea copil şi mă tem că nu voi avea cu ce să-l hrănesc, căci de la stat nu primesc îndemnizaţii. Trăim la o femeie acasă, cu care împărţim mâncarea, dar nu ştiu cât o să ne ajungă. Plus la asta un copil are polipă la nas şi are nevoie de operaţie’’, a mai adăugat Ramira.
Domnul Petru are 58 de ani şi s-a născut în Ucraina, dar a preferat să vină în Moldova pentru a trăi alături de mama sa paralizată. ’’Eu sunt invalid de război şi nu pot să merg, de aceea nu pot avea un post de muncă. Trăiesc cu mama mea şi încă patru persoane, dar sunt nevoit să cerşeşc pentru a-mi procura alimentaţie şi a achita facturile. Stau lângă biserică deoarece aici întotdeauna sunt oameni milostivi şi eu sunt un om credincios. Cred în Dumnezeu şi în viitorul Republicii Moldova, la care ţin mult’’, a spus cerşetorul.
Mulţi dintre cerşetori pot fi observaţi prin tunelele subterane, precum este şi doamna Liuba de 56 ani. Ea a povestit că după ce a murit soţul ei, a suferit un infarct şi nu mai poate lucra. ’’Am o fiică în Rusia, însă ea nu mă poate contacta, deoarece mi-au deconectat firul de telefon pentru neachitare şi eu nu am cu ce plăti. Vara lucrez, vând flori, însă acum vânzările nu merg şi o prietenă mi-a zis să pun o cutie şi să cer ajutor de la oameni. Pe zi adun 30-40 de lei, însă dacă se intâmplă să adun mai mult, separ bani pentru a achita datoriile’’, a relatat femeia înlăcrimată.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în trimestrul II 2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1349,6 mii persoane, fiind în descreştere cu 0,6% faţă de trimestrul II 2009. Acest fapt a fost determinat în principal de scăderea numărului populaţiei ocupate în sectorul non-agricol.
Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de circa 94,5 mii, fiind cu 11,7 mii mai mare faţă de trimestrul II 2009. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 64% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,8%.
Rata şomajului printre populaţia activă la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 7,0%, fiind mai ridicată faţă de trimestrul II, anul 2009 care reprezenta 6,1%.