Naţionalizarea BEM-ului se poate face doar cu acordul actualilor acţionari majoritari şi această naţionalizare ar costa 7-8% din PIB. Totodată, după naţionalizare, statul ar trebui sa plătească toate datoriile asumate anterior de către BEM, adică încă 10% din PIB, transmite IPN.
Sursa face referință la un raport al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), conform căruia deficitul bugetar al R. Moldova ar urca în primul an la peste 17%, ceea ce l-ar face nesustenabil şi ar atrage după sine „falimentul”, sau intrarea în incapacitate de plată a țării.
Sursa face referință la un raport al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), care relevă că, practic, deficitul bugetar al R. Moldova ar urca, doar în primul an, la peste 17%, ceea ce l-ar face nesustenabil şi ar atrage după sine „falimentul”, sau intrarea în incapacitate de plată a țării.
Concluziile raportului:
Naţionalizarea se poate face doar cu acordul actualilor acţionari majoritari;
Naționalizarea ar costa 7-8% din PIB;
După naţionalizare, statul ar trebui sa platească toate datoriile asumate anterior de catre BEM, adică încă 10% din PIB;
Practic, deficitul bugetar al Republicii Moldova ar urca, doar în primul an la peste 17%, ceea ce l-ar face nesustenabil şi ar atrage după sine „falimentul” – intrarea în incapacitate de plată a Republicii Moldova.
Din 2014 şi până în prezent, rezerva valutară a BNM a scăzut de la 2,7 miliarde dolari la 1,7 miliarde dolari. „Naţionalizarea” BEM ar topi rapid ultimele rezerve ale BNM, iar Republica Moldova ar intra într-o criză mult mai gravă decât cea din 1998.
Potrivit raportului, din 2014 - până în prezent, rezerva valutară a BNM a scăzut de la 2,7 miliarde de dolari - la 1,7 miliarde dolari, iar naţionalizarea BEM ar topi rapid ultimele rezerve ale BNM și R. Moldova ar intra într-o criză mult mai gravă decât cea din 1998.
„Naţionalizarea înseamnă transferarea dreptului de proprietate de la un deţinător privat către stat, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Practic, în cazul BEM, statul Republica Moldova va prelua proprietatea acţiunilor BEM de la deţinătorii acestora, persoane fizice şi juridice, după ce în prealabil va plăti către aceştia o despăgubire. Dar, deoarece BEM este o companie publică, adică listată la bursă, această preluare nu se poate face obligatoriu, ci se poate apela la mecanismul de „squize-out”, adică statul va trebui să facă o ofertă publică de preluare, la un preţ al acţiunii care să reprezinte o medie a preţului acţiunii din ultimele 12 luni”, se precizează în raport.
Referitor la anularea vizitei delegaţiei FMI, oprirea finanțărilor de la Banca Mondială, UE şi Suedia, se menționează că motivele acestor situaţii grave sunt anunţul liderilor coaliţiei că vor naţionaliza BEM, deşi finanţatorii internaţionali recomandaseră lichidarea acesteia.
Refuzul adoptării Legii reformei CNI a fost lovitura de graţie.
Motivul furiei UE a fost acela că Guvernul Republicii Moldova nu a reuşit la şedinţa sa din 16 iunie 2015 să adopte prin vot proiectul de lege privind modificările la legea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Politicienii de la Chişinău au arătat astfel că sunt îngroziţi de legislaţia de integritate şi anticorupţie din România, şi resping posibilitatea adoptării unui asemenea model şi în Republica Moldova, de teama să nu ajungă în puşcărie. Un ministru PLDM, ce se bucură de o deosebită credibilitate în faţa partenerilor occidentali, i-a „turnat” pe miniştri democraţi că s-au opus adoptării proiectului de lege CNI.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE