.jpg)
Legea Finanțelor Locale și procesul de descentralizare a ajuns în vizorul Consiliului Europei. Pe data de 9 septembrie, curent, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adresat un șir de recomandări Republicii Moldova. Forul European amintește autorităților moldovenești despre importanța adoptării și implementării unor legi, în contextul scoaterii de sub monitorizare a Republicii Moldova.Adunarea Parlamentară reiterează importanța respectării de către țara noastră a angajamentelor asumate în cadrul Parteneriatului Estic, astfel încât parafarea Acordului de Asociere RM-UE, dar şi adoptarea deciziei privind liberalizarea regimului de vize să nu întâmpine impedimente.
În articolul 10 al adresării, APCE insistă asupra necesității derul[rii procesului de descentralizare, dar și asupra adoptării în lectură finală a noii Legi a finanțelor publice locale, un instrument indispensabil în procesul de îmbunătățire a echității transferurilor și consoledării autonomiei locale.
Totuși, după ce au votat Legea în două lecturi, parlamentarii, deși susțin includerea proiectului pe ordinea de zi în cadrul sesiunii de toamnă/iarnă a Legislativului, au, totuși, păreri împărțite. Unii consideră că legea urmează a fi îmbunătățită, iar alții cred că noile prevederi trebuie implementate cât mai rapid.
De cealaltă parte, autoritățile locale se plâng că în condițiile impuse de vechea lege, primăriile au ajuns la sapă de lemn, în timp ce guvernanții tărăgănează lucrurile. ”Centralizarea şi politizarea finanţelor locale au îngenuncheat satele. Nu este bine, deoarece din start, de la elaborarea bugetelor, se simte o implicare directă a autorităților centrale în formarea și prognozarea banilor destinaţi primăriilor. Şi asta, pentru că pornim de la normativul de cheltuieli. Un sistem modern de finanțe publice e și normal să se bazeze pe venituri. Astăzi noi ne lăudăm că avem autonomie locală, dar, de multe ori, sunt doar afirmaţii declarative, fără o continuitate reală”, menționează Nicolae Tudoreanu, primar de Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă.
Edilul de Feștelița mai spune că în cadrul noii formule de finanțare, de care e nevoie ca de aer, ar dispărea presiunile asupra primarilor. ”Sistemul deschide oportunităţi diverse: planificarea bugetelor multianuale, accesarea creditelor investiţionale, posibilitatea de a direcţiona banii conform necesităţilor. În vechiul sistem prognozarea se face pe normativ de cheltuieli şi se stabilesc raporturi bugetare numai cu nivelul doi. Respectiv, de multe ori, raioanele încercau să facă în aşa fel ca primăriile să nu știe cum s-au calculat şi de unde vin sursele. În noul sistem am avea mai multă transparență, predictibilitate și stabilitate”, reiterează Tudoreanu.
În articolul 10 al adresării, APCE insistă asupra necesității derul[rii procesului de descentralizare, dar și asupra adoptării în lectură finală a noii Legi a finanțelor publice locale, un instrument indispensabil în procesul de îmbunătățire a echității transferurilor și consoledării autonomiei locale.
Totuși, după ce au votat Legea în două lecturi, parlamentarii, deși susțin includerea proiectului pe ordinea de zi în cadrul sesiunii de toamnă/iarnă a Legislativului, au, totuși, păreri împărțite. Unii consideră că legea urmează a fi îmbunătățită, iar alții cred că noile prevederi trebuie implementate cât mai rapid.
De cealaltă parte, autoritățile locale se plâng că în condițiile impuse de vechea lege, primăriile au ajuns la sapă de lemn, în timp ce guvernanții tărăgănează lucrurile. ”Centralizarea şi politizarea finanţelor locale au îngenuncheat satele. Nu este bine, deoarece din start, de la elaborarea bugetelor, se simte o implicare directă a autorităților centrale în formarea și prognozarea banilor destinaţi primăriilor. Şi asta, pentru că pornim de la normativul de cheltuieli. Un sistem modern de finanțe publice e și normal să se bazeze pe venituri. Astăzi noi ne lăudăm că avem autonomie locală, dar, de multe ori, sunt doar afirmaţii declarative, fără o continuitate reală”, menționează Nicolae Tudoreanu, primar de Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă.
Edilul de Feștelița mai spune că în cadrul noii formule de finanțare, de care e nevoie ca de aer, ar dispărea presiunile asupra primarilor. ”Sistemul deschide oportunităţi diverse: planificarea bugetelor multianuale, accesarea creditelor investiţionale, posibilitatea de a direcţiona banii conform necesităţilor. În vechiul sistem prognozarea se face pe normativ de cheltuieli şi se stabilesc raporturi bugetare numai cu nivelul doi. Respectiv, de multe ori, raioanele încercau să facă în aşa fel ca primăriile să nu știe cum s-au calculat şi de unde vin sursele. În noul sistem am avea mai multă transparență, predictibilitate și stabilitate”, reiterează Tudoreanu.
Potrivit directorului executiv CALM (Congresului Autorităților Locale din Moldova), Viorel Furdui, adoptarea în lectură finală a modificărilor la Legea privind Finanțele Locale reprezintă piatra de temelie pentru activitatea ulterioară a autorităților locale, dar și pentru ralierea Republicii Moldova la valorile europene privind guvernarea locală. Din păcate, zelul unor guvernanți s-a cam pierdut, iar promisiunile făcute APL-urilor nu se îndeplinesc în termene rezonabile. ”Retorica privind importanța implementării noului sistem de finanțare se schimbă de la o zi la alta și amenință să spulbere un vis european care aparține nu numai autorităților locale, dar și întregii țări. În ultima perioadă de timp, sunt vehiculate informații, precum că în anumite cercuri s-ar discuta despre o posibilă tărăgănare a implementării sau chiar despre o amânare a adoptării în varianta finală a modificărilor la Legea finanțelor publice locale. De asemenea, suntem informați despre unele acțiuni de manipulaare și inducere în eroare a unora dintre colegii noștri, reprezentanți ai APL, cărora, în lipsa de informare adecvată privind noul sistem de finanțe locale, li se inoculeză ideea că nu este nevoie de această lege. Suntem departe de a generaliza această situație și chiar avem încrederea (speranța), că, per ansamblu, clasa politică actuală de la nivel central și local, este conștientă de importanța acestei reforme pentru viitorul atât a procesului descentralizării și modernizării administrației publcie, cât și pentru dezvoltarea reală (economică, socială, culturală etc.) a comunităților locale și a întregii țări”, a conchis Viorel Furdui.
Amintim că, Legea Finanţelor Publice Locale a fost votată în Parlament, în a doua lectură, pe 13 iulie curent. Deputaţii au promis să dezbată varianta finală a legii în sesiunea care va începe pe 26 septembrie.
Postări asemănatoare
Larisa Miculeț pleacă de la Președinție și revine în diplomație...
Evghenia Guțul pierde mandatul de bașcan al Găgăuziei după condamnarea...
Reconfigurare politică la „Mișcarea Respect Moldova” – Marian Lupu și...
Deputatul, Olga Ursu acuză Guvernul că va lua peste 2...
Deputatul Usatîi cere simplificarea accesului medicamentelor europene în Moldova: „Mii...
Consilierul municipal, Denis Șova ridică semne de întrebare asupra costurilor...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Larisa Miculeț pleacă de la Președinție și revine în diplomație...
mai 29, 2026
Expert – Deficitul bugetar sufocă economia Moldovei și blochează investițiile...
mai 29, 2026
Evghenia Guțul pierde mandatul de bașcan al Găgăuziei după condamnarea...
mai 29, 2026
Operatorii din industria turismului cer intervenția autorităților – Cozile la...
mai 29, 2026
Sudul Moldovei, epicentrul sărăciei – Aproape 50% din populație sub...
mai 29, 2026
Transelectrica în creștere – Profit de peste 40 milioane euro...
mai 29, 2026
