Potrivit Curţii, 'interdicţia de a vota impusă în mod automat şi general tuturor deţinuţilor ruşi are un caracter disproporţionat', iar autorităţile 'au mers prea departe impunându-le tuturor deţinuţilor condamnaţi privarea automată şi generală de drepturi electorale'.
Doi deţinuţi ruşi s-au plâns în 2004 că au fost împiedicaţi să participe la mai multe alegeri. CEDO a conchis că s-a produs o încălcare a 'dreptului la alegeri libere', garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea de la Strasbourg a denunţat faptul că 'reclamanţilor le-a fost impusă interdicţia de a vota în cadrul alegerilor legislative fără a se lua în calcul durata pedepsei, caracterul sau gravitatea infracţiunilor comise'.
Judecătorii europeni au respins argumentul guvernului rus în sensul că este vorba de o situaţie 'substanţial diferită de cazurile care au dus la examinarea problemei retragerii drepturilor electorale deţinuţilor din alte ţări /mai ales Italia şi Marea Britanie/, având în vedere faptul că interdicţia de a vota impusă deţinuţilor din Rusia este prevăzută în Constituţie şi nu într-un act legislativ'.
Articolul 32 al Constituţiei Federaţiei Ruse stipulează că 'nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi cetăţenii /.../ deţinuţi în locuri de privare de libertate printr-o decizie a instanţei'.
În cazul Hirst vs. Marea Britanie, din 2005, generator de jurisprudenţă, CEDO a ajuns la o concluzie similară în ce priveşte legislaţia britanică, în legătură cu privarea de dreptul de vot a tuturor deţinuţilor condamnaţi.
În schimb, în speţa Scoppola vs. Italia din 2012, CEDO a admis că retragerea drepturilor electorale deţinuţilor condamnaţi nu are caracter automat şi general, legislaţia aplicabilă ţinând cont, în cazul respectiv, de factori ca gravitatea faptei şi conduita delincventului, aminteşte AFP.