Locuitorii satului Oxentea, r-nul Dubăsari, se plâng de faptul că le-a fost interzis accesul spre râul Nistru. Ei susțin că mai mulți oameni influenți au cumpărat teritoriul de pe mal și și-au construit vile până în apă, îngrădindu-le trecerea oamenilor spre rîu. Potrivit unei locuitoare din sat, pe nume Mariana, dacă sătenii se vor adresa instanțelor de drept, această problemă va rămâne nesoluționată.
„De vreo 5-6 ani au îngrădit malul și nu putem trece. Dacă Filat se odihnește aici, oare poate fi vreo întrebare? L-am văzut personal”, susține Mariana.
Deplasându-se la fața locului, reporterul Politik a discutat și cu un alt locuitor al satului, care pescuia pe podul uneia din vile. Vila deține un mini-port pentru bărci, un iaht și o barcă în stilul perioadei lui Petru I. Bărbatul a dorit să-și păstreze anonimatul, dar a confirmat pentru portalul nostru că vila în cauză aparține unui oarecare Frank Ivanovici, care a cumpărat pământul cu circa 7 ani în urmă..JPG)
„Chiar dacă nu se permit construcțiile până pe malul Nistrului, ei oricum își construiesc. Așa e primarul dacă le permite. Ce folos că oamenii s-au revolat, primarul a spus că dacă are bani - las să cumpere. Cândva a fost drum aici și puteam trece dar acum nu. Ar fi trebuit să-și construiască nu chiar până aproape de mal”, acuză bărbatul, care a menționat că anume primarul este cel care aduce persoane din străinătate ca să cumpere pământ.
Și fostul vice-primar al satului, Constantin Ghinchevici afirmă că problema a fost discutată de mai multe ori, însă primarul de fiecare dată le oferă promisiuni deșarte. „Am îndrăznit noi să facem ceva, dar acolo sunt alte legături și nu pot eu să rezolv. Au închis și drumul pentru vite, vrea să facă niște drumuri pentru transport. Am ridicat această întrebare și peste o săptămână jumate apare un document de la portul Giurgiulești, în care un căpitan de la portul Giurgiulești din Marea Neagră că proprietarii pământului de pe malul Nistrului sunt în drept să cumpere și o porțiune din apă. Nu poți să prinzi pește nici să te scalzi. I-am spus personal (n.r. proprietarului), dacă închizi și acest loc noi vom face proteste”, se revoltă ex-vice primarul.
Întrebat de reporterul Politik cu privire la respectarea legislației în cazul dat, primarul satului Oxentea, Rusu Valeriu s-a justificat prin faptul că o porțiune din terenurile oamenilor au rămas în apă, după ce a fost construită plotina în 1953. „Adresându-ne la agenții economici, care au procurat pământurile private, dumnealor ne-au arătat actele, potrivit cărora terenul vine până în apă. Vreo 20-30 de metri din terenul proprietarului se găseşte sub apă, de aceea el are dreptul să pună acolo gard”, ne-a spus primarul.
Referitor la îngrădirea trecerii libere și amplasarea portițelor, primarul susține că nu cunoaște motivul pentru care acestea sunt închise, dar afirmă că ziua oamenii circulă liber dintr-o parte în alta.
De facto, când am ajuns la o vilă, unde teritoriul este îngrădit, primarul ne-a deschis portiţa demonstrând că oricare poate trece prin curtea stăpânului. În pofida faptului că cineva se vedea prin curte, nimeni dintre stăpâni nu a dorit să discute cu reporterii noștri. De asemenea, am observat că pe portiţă nu este vreun indicator precum – „Trecere liberă”, iar lângă portiţă se afla un câine mare de rasă.
Despre această problemă am decis să discutăm cu autoritățile naționale, pentru a afla care sunt prevederile legislative în acest sens. Contactându-l pe directorul Agenției de stat „Apele Moldovei”, Marin Adam, am aflat că art. 7 din legea nr. 440 cu privire la zonele și fâșiile apelor, prevede că lățimea fâșiei riverane se stabilește în dependență de lungimea râului și constituie 20 de metri a fâșiei riverane pe râu de lungime de la 10 până la 100 km.
„Dacă e să ne referim la râul Nistru, el face parte din categoria râurilor mari și prezenta lege prevede expres pentru râul Nistru, Prut și Răut, că fâșia riverană de protecție cu o lățime de 100 de metri este foarte clar stipulată. În cazul în care se încalcă această lege, acțiunile conform legislației în vigoare trebuie să fie interpretate, luate în acțiune de către Inspectoratul Ecologic de Stat al Moldovei. Sancțiunile se aplică în dependență de caz”, a relatat Marin Adam.
Acest fapt a fost confirmat și de către șeful secției Cadastru de Stat al Apelor, Șirocorad Mariana, care a declarat că legea apelor prevede faptul că zona de protecție constituie 15 metri de la apă, astfel pe această fâșie nu se permit nici un fel de construcții.
Astfel, pentru soluționarea problemei, oamenii trebuie să înainteze un demers către autoritatea publică locală, iar dacă nu este posibilă rezolvarea situației create cu aceste persoane, atunci este necesar să facă un demers către Ministerul Mediului, către Inspectoratul Ecologic, către organele abilitate cu funcție de control pentru aplicarea unor sancțiuni către persoanele care se fac vinovate.