Noua împărțire a Republicii Moldova în trei regiuni ar putea ridica probleme în raport cu criteriile europene privind dezvoltarea regională, întrucât niciuna dintre cele trei regiuni nu ar întruni pragul de 800.000 de locuitori fără includerea populației din stânga Nistrului. Criteriul la care se referă Veaceslav Ioniță este clasificarea statistică a regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităților teritoriale pentru statistică), utilizată de Uniunea Europeană pentru organizarea datelor regionale și aplicarea politicii de coeziune. Expertul atrage atenția și asupra unei probleme de echitate: locuitorii din regiunea transnistreană sunt supuși unor obligații fiscale, însă nu beneficiază în aceeași măsură de proiectele și serviciile finanțate din bugetul public.

Potrivit expertului, autoritățile au împărțit teritoriul țării în trei regiuni, însă această structură ar trebui analizată și prin prisma condițiilor necesare pentru accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că, fără includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, doar regiunea Centru ar atinge pragul menționat. În opinia sa, acest lucru ar putea complica accesarea anumitor instrumente europene de finanțare pentru dezvoltarea regională.

Ioniță consideră că populația din stânga Nistrului nu poate fi ignorată atunci când sunt stabilite strategiile de dezvoltare ale Republicii Moldova, întrucât locuitorii regiunii sunt cetățeni ai țării și trebuie luați în calcul în politicile publice.

Impozite fără beneficii suficiente?

Expertul a pus în discuție și relația dintre obligațiile fiscale ale locuitorilor din regiunea transnistreană și accesul acestora la beneficii publice.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat Ioniță.

Acesta a invocat principiul potrivit căruia plata impozitelor trebuie să fie însoțită de reprezentare și acces la servicii publice. În opinia sa, integrarea populației din stânga Nistrului în mecanismele de dezvoltare regională ar putea contribui la reducerea diferențelor dintre cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit economistului, dacă Republica Moldova își dorește să acceseze fonduri europene pentru proiecte regionale, autoritățile ar trebui să ia în calcul și necesitățile comunităților din stânga Nistrului, inclusiv investițiile în educație și infrastructură.

Fondurile europene, un argument pentru regândirea regionalizării

Veaceslav Ioniță a sugerat că respectarea criteriilor europene ar putea determina autoritățile să regândească modul în care sunt configurate regiunile de dezvoltare, astfel încât acestea să corespundă cerințelor de finanțare și să permită o distribuire mai echitabilă a investițiilor.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a spus expertul, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regionale la regulile europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale promovate de autorități, care prevede reorganizarea țării în trei regiuni – Nord, Centru și Sud – și municipiul Taraclia.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE