Cele 157 de milioane de euro transferate de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu reprezintă bani suplimentari pentru acoperirea noilor necesități ale statului, întrucât fondurile europene au fost deja incluse în planificarea bugetară. O spune expertul economic Veaceslav Ioniță, care atrage atenția că, în condițiile unui deficit bugetar de aproximativ 23 de miliarde de lei, autoritățile trebuie să identifice în continuare surse de finanțare pentru cheltuielile publice și pentru a face față presiunilor din sezonul rece.

Potrivit expertului, banii europeni au fost luați deja în calcul la elaborarea bugetului de stat, iar cheltuielile aferente au fost planificate înainte ca transferurile să ajungă efectiv în Republica Moldova. Prin urmare, tranșa de 157 de milioane de euro nu poate fi tratată drept o resursă financiară nouă, disponibilă pentru a acoperi alte necesități urgente.

„Toți banii pe care Uniunea Europeană ni i-a promis, ei deja sunt bugetați. Noi deja, practic, îi cheltuim. Nu sunt niște bani în plus”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că situația financiară a statului este complicată și de faptul că, în cadrul rectificării bugetare, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile cu aproximativ două miliarde de lei, fără a dispune de suficiente venituri suplimentare pentru a acoperi aceste necesități.

În consecință, majorarea cheltuielilor a fost realizată din contul împrumuturilor interne, potrivit lui Ioniță. Acesta a menționat și faptul că, în urma rectificării bugetare, Republica Moldova ar urma să nu mai încaseze aproape un miliard de lei sub formă de granturi, ceea ce adaugă presiune asupra finanțelor publice.

3 miliarde de lei dintr-un deficit de 23 de miliarde

Raportată la dimensiunea deficitului bugetar, suma de 157 de milioane de euro este importantă, dar nu suficientă pentru a rezolva problemele financiare ale țării.

Potrivit calculelor prezentate de Veaceslav Ioniță, această tranșă echivalează cu aproximativ trei miliarde de lei, în condițiile în care deficitul bugetar se ridică la circa 23 de miliarde de lei.

„Trei miliarde de lei dintr-un deficit de 23. Mai rămân 18 să le găsim”, a declarat expertul economic.

Astfel, chiar și după luarea în calcul a acestei sume, statul trebuie să identifice resurse pentru acoperirea unei diferențe considerabile. Ioniță afirmă că, în lipsa unor surse suficiente de finanțare, autoritățile recurg la împrumuturi de pe piața internă.

Guvernul ar avea nevoie de bani suplimentari pentru iarnă

Expertul a făcut distincție între fondurile europene deja incluse în buget și resursele suplimentare de care ar avea nevoie Guvernul pentru a face față cheltuielilor din perioada rece a anului.

Potrivit lui Ioniță, solicitările privind finanțarea suplimentară pentru iarnă nu trebuie confundate cu banii prevăzuți în Planul de Creștere al Uniunii Europene, deoarece fondurile aferente acestuia au fost deja repartizate în planificarea bugetară.

„El vrea să primim banii care să ne permită nouă să trecem această iarnă”, a explicat expertul, referindu-se la necesitatea unor resurse financiare suplimentare solicitate de autorități.

În aceste condiții, principala problemă nu este doar atragerea fondurilor europene, ci și identificarea unor surse noi de finanțare pentru cheltuielile care nu pot fi acoperite din resursele deja planificate.

Declarațiile lui Veaceslav Ioniță scot în evidență presiunea asupra bugetului de stat, în condițiile unui deficit estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei, ale reducerii granturilor prognozate și ale necesității de a apela la împrumuturi interne pentru acoperirea unor cheltuieli suplimentare

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE