Deputata MAN Olga Ursu critică proiectul de lege privind consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, votat în prima lectură de Parlament. Ea susține că, dincolo de cerințele europene privind independența băncii centrale, proiectul conține prevederi care ar putea reduce controlul exercitat de instituțiile statului asupra BNM.

Proiectul prevede că Banca Națională și membrii organelor sale de conducere își exercită atribuțiile independent și nu pot solicita sau accepta instrucțiuni de la Parlament, Guvern sau alte autorități publice. Potrivit Parlamentului, aceste modificări sunt necesare pentru alinierea legislației naționale la normele europene privind independența băncilor centrale.

Olga Ursu spune însă că problema nu este independența BNM în sine, ci ceea ce se poate ascunde în spatele acesteia.

„Eu nu aș vrea ca sub paravanul integrării europene să mai fie incluse și alte subiecte care, într-un mod sau altul, scapă de sub control această instituție foarte importantă a statului”, a declarat deputata.

Unul dintre principalele semne de întrebare ridicate de Ursu ține de relația dintre BNM și Guvern. Deputata susține că noul cadru poate elimina coordonarea politicilor Băncii Naționale cu politicile Guvernului și întreabă ce se va întâmpla în cazul unei crize economice, atunci când cele două instituții vor avea abordări diferite.

„Ce facem noi în caz de criză? Ce se întâmplă în acel caz când politicile Băncii Naționale diferă de politicile statului? Ce va avea prioritate în acest sens? Legea nu prevede o descriere clară a acestui lucru”, a spus Ursu.

Un alt subiect invocat este accesul la informații. Deputata afirmă că, odată cu apropierea BNM de sistemul european al băncilor centrale, anumite informații ar putea fi considerate confidențiale și să nu mai fie prezentate Parlamentului sau altor instituții ale statului.

Ursu susține că există o problemă chiar și în procesul de adoptare a legii: autoritățile nu ar putea spune clar, în acest moment, care sunt toate informațiile ce ar urma să fie exceptate de la divulgare.

„Au venit să aprobăm o lege, dar nu cunoaștem ce informație pe viitor Banca Națională va considera secretizată și nu o va prezenta nici măcar Parlamentului”, a declarat deputata.

Curtea de Conturi este un alt punct criticat de parlamentara MAN. Ursu susține că instituția nu va mai putea verifica activitatea BNM în aceeași manieră ca până acum și pune problema controlului asupra unei instituții publice care gestionează inclusiv patrimoniu public.

„Patrimoniul este unul public”, a subliniat deputata, referindu-se la regulile privind administrarea bunurilor BNM.

Un alt aspect criticat de Olga Ursu ține de contestarea demiterii guvernatorului Băncii Naționale. Deputata susține că noul cadru juridic ar schimba inclusiv modul în care guvernatorul BNM își poate apăra drepturile în cazul în care este demis. Potrivit Ursu, spre deosebire de alte situații în care reprezentanții BNM pot contesta deciziile în instanțele din Republica Moldova, guvernatorul ar urma să aibă posibilitatea de a se adresa unei instanțe europene.

În opinia lui Ursu, toate aceste modificări trebuie analizate separat de argumentul integrării europene. Deputata spune că a solicitat inclusiv documentele și observațiile Comisiei Europene pentru a vedea care dintre prevederile proiectului sunt impuse de normele europene și care reprezintă decizii ale autorităților de la Chișinău.

„Vreau să înțelegem unde sunt directivele europene care impun aceste prevederi și unde BNM-ul sau Ministerul Finanțelor mai strecoară câte ceva care este fie anticonstituțional, fie nu este conform interesului statului în primul rând”, a spus Ursu.

Deputata nu exclude sesizarea Curții Constituționale dacă, în urma examinării proiectului, vor fi identificate prevederi pe care le consideră neconstituționale.

Proiectul a fost votat în prima lectură pe 24 septembrie și urmează să fie examinat în lectura a doua.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE