Republica Moldova continuă să exporte cantități importante de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne una dintre problemele sectorului agricol, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.
Potrivit datelor prezentate de economist, în lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea exporturilor a fost de circa 1,4 miliarde de lei, la un preț mediu de 3,71 lei pentru un kilogram.
Rija atrage însă atenția că un preț mai mare la export nu înseamnă automat și profituri mai mari, întrucât costurile logistice au crescut, reducând marjele fermierilor și comercianților.
O problemă majoră este transportul. Exporturile de grâu pe cale ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 94%. Potrivit analizei, scăderea este asociată cu blocajele pe direcția portului Reni și riscurile militare din regiune.
În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au trecut prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce accentuează dependența exportatorilor de un număr restrâns de rute logistice.
Situația este diferită în cazul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu aproximativ 4% mai puțin decât în perioada similară din 2025. Valoarea exporturilor a fost de 87,1 milioane de lei.
Mai mult, prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 21%. Pentru procesatori, această evoluție pune presiune asupra rentabilității, în condițiile în care costurile pentru grâu, energie și transport nu scad în același ritm.
În paralel, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Deși cantitativ exporturile au fost cu 743 de tone mai mari decât importurile, valoric balanța comercială a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.
Unul dintre cele mai relevante aspecte este diferența de preț. Făina importată a costat, în medie, 7,69 lei/kg, în timp ce făina exportată a avut un preț mediu de 5,30 lei/kg. Diferența de aproximativ 45% este explicată prin structura diferită a produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în ambalaje mari, destinată industriei, și importă mai ales produse ambalate în cantități mici pentru comerțul cu amănuntul.
Potrivit lui Rija, această diferență nu trebuie interpretată drept un profit care ar putea fi obținut automat prin simpla ambalare a făinii, dar indică existența unui segment cu valoare adăugată mai mare, care poate fi dezvoltat.
Economistul indică drept exemplu Turcia, care dispune de o industrie puternică de procesare și export a făinii. În 2025, aceasta ar fi exportat aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari.
Pentru Moldova, dezvoltarea procesării ar presupune un lanț mai bine integrat: materie primă cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile, transport predictibil și o colaborare mai strânsă între fermieri și procesatori.
În prezent, exporturile moldovenești de făină sunt concentrate în special pe România și Israel, care absorb împreună peste 99% din cantitățile exportate. Totodată, piața internă, estimată la aproximativ 230.000 de tone anual, include un segment de 25.000–30.000 de tone acoperit prin importuri.
Astfel, analiza lui Iurie Rija arată că problema nu este doar cât grâu exportă Moldova, ci câtă valoare reușește să păstreze în țară prin procesarea materiei prime.


