Brățara nu-l oprește pe agresor! Șeful Probațiunii recunoaște lipsa de personal și întârzierile în intervenții – Doar 12 inspectori supraveghează 220 de agresori

Monitorizarea electronică a agresorilor se confruntă cu probleme serioase de personal, echipamente și comunicare rapidă cu Poliția. Declarațiile au fost făcute de Gheorghe Aghenie, șeful interimar al Inspectoratului Național de Probațiune, în contextul discuțiilor despre tragedia de la Măgdăcești.

Aghenie susține că scandalul generat de cazul de la Măgdăcești a pus o presiune suplimentară pe instituția pe care o conduce, dar a ținut să precizeze că brățara electronică nu izolează agresorul și nu îl împiedică să se deplaseze. Dispozitivul permite verificarea respectării restricțiilor stabilite de instanță.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar prin intermediul brățării se demonstrează dacă acestea sunt respectate”, a explicat Aghenie.

Problema majoră invocată de șeful interimar al Probațiunii este însă lipsa de personal. În prezent, doar 12 inspectori activează în cadrul Direcției Monitorizare Electronică, iar numărul persoanelor monitorizate a crescut considerabil.

„Ne confruntăm cu lipsa cadrelor, una reală. La câte persoane sunt acum monitorizate, calitatea monitorizării în unele momente poate să scadă”, a declarat Aghenie.

Potrivit acestuia, un eveniment înregistrat de sistem nu înseamnă automat că a fost comisă o încălcare. Fiecare alertă trebuie verificată de inspectori, iar în cazul victimelor și agresorilor se încearcă contactarea ambelor persoane pentru a stabili circumstanțele.

Un alt obstacol este transmiterea informației către polițiști. În prezent, atunci când persoanele monitorizate nu răspund, inspectorii contactează serviciul 112, iar informația este ulterior transmisă către poliție. Aghenie spune că această procedură poate consuma timp prețios.

Instituția lucrează, în acest sens, la crearea unei conexiuni directe cu Poliția, printr-o rețea securizată, astfel încât alarmele să ajungă imediat la Inspectoratul General al Poliției, fără intermediul serviciului 112.

„Să fie o legătură directă cu poliția, fără intermediul 112, prin intermediul unei rețele securizate, pentru ca informația să fie transmisă imediat și poliția să poată interveni”, a explicat șeful interimar al Probațiunii.

220 de agresori activi, monitorizați

Aghenie a mai anunțat că, în prezent, sunt 220 de agresori activi, iar 52 dintre aceștia au fost incluși în sistem doar de la începutul lunii septembrie.

Problema este amplificată și de faptul că un singur agresor poate avea mai multe victime. În unele cazuri sunt monitorizate trei-patru victime pentru aceeași persoană, iar dispozitivele rămân alocate pentru perioada stabilită prin măsura de protecție.

Potrivit lui Aghenie, o brățară pentru agresor și dispozitivele pentru victime pot rămâne blocate timp de până la șase luni, în timp ce numărul noilor cazuri continuă să crească.

Șeful interimar al Probațiunii susține că ar fi necesară o evaluare a riscurilor, pentru ca monitorizarea electronică să fie aplicată cu prioritate persoanelor care prezintă cel mai mare pericol.

O altă problemă este că unele victime refuză dispozitivele de monitorizare. În asemenea situații, potrivit lui Aghenie, victima nu poate fi obligată să poarte brățara.

Probleme și la frontieră

Inspectoratul Național de Probațiune se confruntă și cu situații în care agresorii părăsesc Republica Moldova. Aghenie spune că există cazuri în care cetățeni străini, asupra cărora sunt aplicate măsuri de protecție, pleacă din țară și nu mai revin, iar instituția nu mai poate recupera echipamentele.

Au fost menționate persoane din America, Tadjikistan, Uzbekistan și Rusia.

În același timp, există probleme și în cazul persoanelor fără domiciliu stabil sau fără telefon, ceea ce îngreunează comunicarea și intervenția.

Aghenie afirmă că Probațiunea nu realizează evaluarea inițială a riscului în cazul persoanelor primite spre monitorizare. Instituția primește cazul pentru executare, fără să cunoască întotdeauna întregul istoric al agresorului.

„Noi primim doar spre executare. Nici nu cunoaștem persoana, riscurile nu sunt evaluate de noi. Doar spre executare, unde am aplicat, nici nu cunoaștem trecutul persoanei”, a declarat acesta.

În urma problemelor constatate, Aghenie spune că a propus majorarea numărului de angajați ai Direcției Monitorizare Electronică și reorganizarea activității, pentru ca toate evenimentele înregistrate să poată fi procesate la timp.

Totodată, instituția colaborează cu Poliția de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției pentru identificarea mai rapidă a persoanelor care intră sau ies din țară și pentru intervenția în cazurile considerate urgente.

Declarațiile vin după tragedia de la Măgdăcești, caz care a readus în atenția publică funcționarea sistemului de monitorizare electronică și capacitatea instituțiilor de a interveni rapid atunci când un agresor încalcă restricțiile impuse de instanță.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Doina Străisteanu, acuzații dure la audierile din Parlament pe cazul...

Iarmaliuc și Robu, chemați la evaluarea externă – Doi procurori...

Procuratura Anticorupție anunță finalizarea dosarului lui Veaceslav Platon privind acțiunile...

CSP îl contrazice pe Igor Grosu în scandalul evaluării externe:...

Berea se scumpește prin accize în 2027 – Belous: Suprataxarea...

Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze facilitățile fiscale: „Nu...