Ucraina își reconfigurează rutele de aprovizionare cu combustibil, iar România devine tot mai importantă pentru Kiev. Autoritățile ucrainene anunță că au convenit cu Bucureștiul extinderea capacității de transport feroviar și fluvial, în timp ce Republica Moldova apare tot mai mult ca o rută secundară.

Anunțul a fost făcut de Denys Shmyhal, prim-vicepremier și ministru al Energiei al Ucrainei, după o reuniune privind funcționarea pieței produselor petroliere în condițiile războiului.

Potrivit oficialului ucrainean, piața internă a combustibililor este stabilă, iar rezervele existente sunt suficiente pentru consumul curent. În același timp, Kievul încearcă să-și diversifice coridoarele logistice și să reducă vulnerabilitatea față de eventualele blocaje.

România, prioritate pentru Kiev

În noua strategie, România primește o atenție deosebită.

„În urma recentei întâlniri dintre președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și președintele României, Nicușor Dan, au fost convenite măsuri concrete pentru extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Părțile lucrează la nivel guvernamental pentru punerea lor în aplicare”, a declarat Denys Shmyhal.

Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au anunțat construirea unei noi căi ferate și nici cantitățile suplimentare de combustibil care vor fi transportate prin România. Planul vizează, în principal, creșterea capacității infrastructurii existente și eliminarea blocajelor de la frontieră.

Printre conexiunile feroviare importante se numără Vadul-Siret–Vicșani/Dornești și Diakove–Halmeu, care permit deja transportul de mărfuri între Ucraina și România.

Galațiul poate deveni un punct-cheie

Un rol important în această reconfigurare îl poate avea și Galațiul, datorită infrastructurii sale feroviare și portuare.

Zona dispune de infrastructură de ecartament larg, compatibilă cu rețelele utilizate în Ucraina și Republica Moldova, precum și de acces la Dunăre. România a redeschis în 2022 linia de ecartament larg către Portul Docuri din Galați, după 22 de ani în care aceasta nu a fost utilizată.

Astfel, Galațiul poate deveni un nod logistic pentru mărfurile ucrainene, inclusiv pentru fluxurile de combustibil care pot fi combinate cu transportul fluvial.

Un obstacol important rămâne însă diferența de ecartament. Ucraina utilizează în mare parte ecartamentul de 1.520 mm, în timp ce România funcționează pe ecartamentul european standard de 1.435 mm. La frontieră sunt, prin urmare, necesare operațiuni de transbordare sau soluții tehnice pentru transferul mărfurilor.

Moldova, în pericol să piardă din tranzit

Republica Moldova nu dispare din ecuație. Giurgiuleștiul și infrastructura de ecartament larg oferă în continuare conexiuni importante cu Ucraina.

Problema este însă alta: în timp ce Chișinăul își menține infrastructura existentă, Kievul anunță public investiții și negocieri pentru creșterea capacității coridorului românesc.

Pentru Republica Moldova, acest lucru poate însemna o concurență directă pentru fluxurile de mărfuri ucrainene.

Dacă România va reuși să-și extindă rapid capacitățile feroviare, portuare și de transbordare, Ucraina ar putea avea tot mai multe motive să-și direcționeze transporturile prin coridorul românesc, în special pentru accesul la infrastructura europeană.

Pentru Chișinău, miza este menținerea competitivității propriului coridor logistic. Fără investiții în infrastructura feroviară, portuară și în facilitățile de transbordare, Moldova riscă să privească de pe margine cum o parte tot mai mare din comerțul ucrainean se mută pe ruta România–UE.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE