Procesul de amalgamare voluntară a localităților continuă să genereze controverse în mai multe raioane ale Republicii Moldova. Primari, consilieri locali și reprezentanți ai societății civile susțin că reforma este marcată de lipsă de transparență, consultări insuficiente și decizii care, în unele cazuri, contravin voinței exprimate de cetățeni.
Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanții autorităților publice locale și membrii mișcării civice „Construim înCREDere”, unde au fost prezentate mai multe cazuri în care comunitățile locale s-au declarat nemulțumite de modul în care este implementată reorganizarea administrativ-teritorială.
Fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, a declarat că mai mulți aleși locali i-au semnalat situații în care opțiunea exprimată de locuitori nu a fost respectată de consiliile locale.
Potrivit acesteia, există localități unde cetățenii au votat în mod covârșitor pentru amalgamarea cu o anumită comună, însă ulterior consilierii locali au aprobat alipirea la o altă localitate. Stamate susține că astfel de decizii provoacă tensiuni între locuitori și autoritățile locale și alimentează conflicte în interiorul comunităților.
„Dacă cetățenii dintr-o localitate au votat în unanimitate pentru amalgamarea cu o anumită localitate, consilierii trebuie să fie obligați să susțină opinia cetățenilor. Acest lucru nu este prevăzut în lege, iar în practică apar situații în care consilierii decid exact opusul”, a declarat Olesea Stamate.
La rândul lor, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) consideră că reforma ar trebui implementată în cadrul unei reorganizări mai ample a administrației publice locale și nu limitată doar la comasarea primăriilor.
Membrul de onoare al CALM și fostul primar al orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, afirmă că reforma nu a fost suficient pregătită și că autoritățile riscă să transforme amalgamarea voluntară într-un proces impus.
„Am ajuns într-o situație când devine tot mai clar că reforma nu a fost pregătită bine. S-a redus doar la amalgamare, iar aceasta a degenerat într-o amalgamare forțată. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să decidă asupra viitorului comunităților lor. În caz contrar, pot apărea crize de încredere și tensiuni sociale”, a declarat Gheorghe Răileanu.
Edilii prezenți la discuții au menționat că, deși reforma poate crea oportunități pentru dezvoltarea locală și accesarea fondurilor europene, succesul acesteia depinde de implicarea reală a cetățenilor și de o comunicare mai eficientă din partea autorităților centrale.
Aceștia au subliniat că populația are nevoie de informații clare privind avantajele și consecințele reorganizării administrativ-teritoriale, astfel încât deciziile să fie asumate în cunoștință de cauză și să beneficieze de sprijinul comunităților locale.


