Premierul Vasile Tofan anunță prima etapă a reformei privind remunerarea în sectorul public, după ce Guvernul a finalizat o analiză preliminară a salariilor din instituțiile statului. Șeful Executivului susține că verificările au vizat aproape 40.000 de angajați și că autoritățile vor investiga individual cele mai mari 100 de pachete salariale, urmând să suspende temporar bonusurile și alte beneficii pentru funcționarii cu venituri foarte mari.
Potrivit premierului, analiza arată că majoritatea covârșitoare a angajaților din sectorul public nu beneficiază de salarii ridicate. Din aproape 40.000 de persoane analizate, peste 85% au un salariu net mai mic de 20.000 de lei, iar 55,6% câștigă sub 10.000 de lei net lunar. Aproape 9% încasează între 20.000 și 30.000 de lei, 4,3% între 30.000 și 50.000 de lei, iar doar 1,1% au salarii nete care depășesc 50.000 de lei.
În cifre absolute, este vorba despre 439 de angajați care au venituri nete mai mari de 50.000 de lei pe lună. Cele mai multe astfel de cazuri au fost identificate în autoritățile independente de reglementare, urmate de instituțiile publice cu autogestiune, unitățile de implementare a proiectelor, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu capital public.
Premierul a atras atenția că agențiile independente de reglementare, care însumează doar 2,5% din totalul angajaților analizați – aproximativ 1.005 persoane –, au salarii de peste două ori mai mari decât media din celelalte instituții publice și de aproape patru ori și jumătate mai mari decât cele din întreprinderile de stat. În ansamblu, salariul mediu net în instituțiile analizate este de aproximativ 12.000 de lei.
Vasile Tofan a precizat însă că nu orice salariu mare reprezintă un abuz. Potrivit acestuia, există domenii precum tehnologia informației, securitatea cibernetică, aviația sau alte sectoare strategice în care statul trebuie să ofere salarii competitive pentru a putea atrage și păstra specialiști de înaltă calificare.
„Un salariu mare nu este neapărat un abuz. Sunt profesii rare și critice unde trebuie să concurăm cu sectorul privat. În același timp, nu putem tolera excesele acolo unde aceste plăți nu sunt justificate”, a declarat premierul.
Pentru a elimina eventualele abuzuri, Guvernul propune un pachet de măsuri care urmează să fie implementat în perioada următoare. În primul rând, cele mai mari 100 de pachete salariale din sistemul public vor fi analizate individual pentru a verifica dacă remunerațiile sunt justificate.
Pe durata acestor verificări, Executivul intenționează să suspende acordarea bonusurilor, sporurilor, diurnelor suplimentare și a altor plăți adiționale pentru persoanele care încasează salarii de peste trei ori mai mari decât salariul mediu pe economie, prag estimat în prezent la peste 52.200 de lei lunar.
Totodată, vor fi suspendate temporar ajutoarele materiale acordate funcționarilor cu salarii foarte mari, după ce Guvernul a constatat că acest mecanism a fost utilizat în unele cazuri pentru majorarea remunerației prin premii și plăți suplimentare considerate nejustificate.
Executivul intenționează să elimine și posibilitatea distribuirii profiturilor către angajații unor companii de stat și instituții publice pe perioada investigațiilor, apreciind că și această practică a permis majorarea artificială a veniturilor.
O altă măsură anunțată de premier vizează creșterea transparenței în utilizarea banilor publici. Guvernul va crea un catalog online accesibil publicului, în care vor fi publicate nivelurile de salarizare pentru fiecare instituție și funcție din sectorul public.
În plus, conducătorii întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice vor fi obligați să prezinte periodic rapoarte video privind activitatea instituțiilor pe care le conduc, inclusiv explicații detaliate despre politica de salarizare și remunerarea personalului.
Premierul a subliniat că modificările nu vor putea fi aplicate imediat, deoarece multe dintre ele necesită hotărâri de Guvern, modificări legislative sau decizii ale fondatorilor instituțiilor vizate. Totuși, Executivul își propune ca primele măsuri să intre în vigoare în cel mai scurt timp, în cadrul unei reforme mai ample privind salarizarea în sectorul public și utilizarea eficientă a banilor contribuabililor.
Întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au încheiat anul 2025 cu rezultate financiare semnificativ mai bune. Veniturile din vânzări au ajuns la 68,5 miliarde de lei, cu aproape 17 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent, iar profitul net cumulat a depășit 3,1 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mare față de 2024.
Cele mai mari profituri au fost raportate de Moldovagaz, cu 1,16 miliarde de lei, urmată de Aeroportul Internațional Chișinău – aproape 712 milioane de lei, și Energocom – 430,6 milioane de lei. Împreună, primele cinci companii profitabile au generat aproape 87% din profitul total al celor 57 de entități pe plus.
Printre cele mai mari reveniri financiare se numără Furnizarea Energiei Electrice Nord, care a trecut de la o pierdere de aproape 293 de milioane de lei în 2024 la un profit de 309 milioane de lei în 2025.


