Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, cere explicații privind capacitatea autorităților de a gestiona eficient fondurile externe destinate modernizării infrastructurii educaționale, după ce Guvernul a propus contractarea unui nou împrumut în valoare de 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea rețelei de școli-model.
În cadrul ședinței Comisiei pentru economie, buget și finanțe, parlamentarul a atras atenția asupra ritmului redus de implementare a proiectelor similare aflate deja în derulare. Potrivit lui Cuiumju, proiectul privind îmbunătățirea calității educației, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale și destinat modernizării a 15 instituții de învățământ, a utilizat în ultimii doi ani doar 6,8% din valoarea totală a împrumutului.
Deputatul susține că întârzierile sunt legate în special de etapa de proiectare și pune la îndoială capacitatea instituțiilor responsabile de a gestiona un nou volum financiar semnificativ.
„Acum veniți cu un nou proiect, gestionat de același minister și bazat pe același proces – proiectare, licitație și execuție, dar solicitați încă 40 de milioane de euro. Întrebarea este: peste doi ani, care va fi procentul de implementare al acestui nou împrumut?”, a declarat Constantin Cuiumju.
Reprezentanții Ministerului Educației au explicat că proiectele de modernizare a școlilor presupun proceduri complexe, care includ elaborarea documentației tehnice, expertize, aprobări și organizarea licitațiilor publice. Oficialii nu au putut însă estima care va fi nivelul de absorbție a noului împrumut peste doi ani.
Potrivit Ministerului Educației, din cele 90 de școli incluse în rețeaua instituțiilor-model, finanțarea este deja identificată pentru 72 de unități de învățământ. Sursele de finanțare includ:
15 școli prin proiectul susținut de Banca Mondială;
20 de școli prin noul împrumut propus;
10 școli prin fonduri europene;
15 școli prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
alte instituții prin sprijinul partenerilor externi.
Deputatul Partidului Nostru susține însă că problema principală nu este lipsa finanțării, ci capacitatea administrativă de a transforma împrumuturile în proiecte finalizate.
„Împrumuturile trebuie contractate pentru ca lucrările să fie realizate, iar copiii să beneficieze de condiții mai bune de studiu. Dacă după doi ani implementarea rămâne la un nivel atât de redus, problema este una de gestionare și de capacitate instituțională”, a declarat Cuiumju.
Criticile apar în contextul în care Republica Moldova atrage tot mai multe resurse externe pentru modernizarea infrastructurii publice, însă ritmul de absorbție și implementare a proiectelor rămâne una dintre principalele provocări pentru autorități.


