Parlamentul a organizat audieri privind poluarea râului Nistru, cu participarea Ministrului Mediului, Gheorghe Hajder audiat în Parlament care a prezentat informații actualizate despre evoluția situației ecologice și măsurile întreprinse de autorități pentru protejarea populației și a mediului.
Potrivit ministrului, poluarea a fost provocată de o scurgere masivă de produse petroliere, în urma atacului Rusiei din 7 martie asupra Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk, din Ucraina, situat la graniță cu Republica Moldova. Primele semne de poluare au fost depistate în nordul țării pe 10 martie.
„Ceea ce vedem astăzi pe râu nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului de la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai mult – de la dronele care ne încalcă spațiul aerian până la poluarea resurselor noastre strategice de apă, provocând o problemă națională, cu riscuri directe asupra sănătății publice și securității statului”, a declarat Gheorghe Hajder în ședința plenară a Parlamentului.
Ministrul a subliniat că autoritățile au intervenit imediat, sub coordonarea Centrului Național de Gestionare a Crizelor, fiind instituit un mecanism de monitorizare continuă a calității apei și de limitare a efectelor poluării. În acest sens, au fost mobilizate instituțiile responsabile, inclusiv Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, „Apele Moldovei”, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și autoritățile publice locale.
În perioada 11–12 martie, captarea apei din Nistru a fost sistată preventiv în anumite localități, iar aprovizionarea populației din unele raioane din nordul țării a fost asigurată din rezerve. Începând cu 14 martie, a fost dispusă sistarea totală a captării apei pe tronsonul Naslavcea–Soroca, ca urmare a depășirii normelor admisibile.
Pentru diminuarea impactului poluării, au fost instalate 21 de baraje absorbante în diferite zone, inclusiv la stațiile de captare a apei, și au fost aplicate materiale biodegradabile pentru reținerea substanțelor petroliere. De asemenea, autoritățile au solicitat reducerea debitului deversat din Ucraina, pentru a încetini propagarea undei de poluare și au interzis pescuitul, ca măsură de precauție. „În prezent, intervențiile continuă în teren și se instalează alte baraje. Acestea sunt supravegheate, curățate și la o anumită perioadă sunt înlocuite. Mai mult ca atât, ca măsură suplimentară la baraje, se utilizează material absorbant biodegradabil, care, o dată la șase ore, este împrăștiat pe suprafața apei, în cel puțin cinci puncte strategice”, a specificat Gheorghe Hajder.
În urma măsurilor întreprinse și a rezultatelor analizelor de laborator, alimentarea cu apă a fost reluată în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sângerei și Florești, după ce indicatorii de calitate s-au încadrat în limitele admisibile.
Totodată, Ministrul Mediului a mulțumit echipelor din teren și cetățenilor pentru implicare și respectarea recomandărilor autorităților, menționând că peste 500 de persoane au fost antrenate în gestionarea situației.
Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a criticat dur acțiunile autorităților privind situația critică generată de poluarea râului Nistru, care reprezintă o amenințare pentru sănătatea oamenilor și pentru mediul înconjurător.
Batrîncea a menționat încercările partidului de guvernare PAS de a transfera responsabilitatea asupra opoziției: „Deja înțelegem de ce nu a fost nevoie să organizăm aceste audieri săptămâna trecută și de ce este convenabil să fie organizate acum — pentru a putea acuza opoziția”.
El a amintit că încă la 12 februarie 2021 Parlamentul a adoptat în unanimitate o decizie privind măsurile de îmbunătățire a stării râului Nistru, în care era constatată situația dificilă și erau prevăzute acțiuni concrete, inclusiv elaborarea unei strategii naționale și lansarea imediată a unor măsuri împreună cu partenerii de dezvoltare. Cu toate acestea, nimic nu a fost implementat.
Vlad Batrîncea a subliniat că, în cinci ani de guvernare, PAS nu a asigurat nici măcar o pregătire de bază pentru situații de criză.
Vicepreședintele a reamintit și despre proiectul de amendamente propus împreună cu colegii la bugetul pentru anul 2026, care prevedea crearea unui fond de 100 de milioane de lei pentru reabilitarea râului Nistru, însă acesta a fost respins de majoritatea PAS.
„Cinci ani vorbiți despre război și acoperiți cu acest argument multe eșecuri și greșeli. În cinci ani să nu ai un protocol de reacție în primele 24 de ore — este rușinos”, a declarat Vlad Batrîncea.
Vicepreședintele a menționat că, în procesul „reformelor”, autoritățile au distrus baza tehnică și științifică necesară pentru evaluarea riscurilor: „Astăzi, unica sursă de informație este un institut din Tiraspol. Nu avem nici măcar un mic centru științific care să ofere date despre starea acestei artere strategice de apă”.
Vlad Batrîncea a subliniat că, în loc să vină cu soluții sistemice, autoritățile au transformat subiectul într-un exercițiu politic: „Sunteți de 5 ani la guvernare. În acest timp ați dublat datoria de stat. Și nu puteți găsi 100–200 de milioane de lei pentru a soluționa problemele Nistrului? Este rușinos”.
Referindu-se la sursele alternative de apă, vicepreședintele a declarat: „În raioanele de nord există sute de fântâni arteziene, dar nu ați investit niciun leu pentru a le menține funcționale, astfel încât, în caz de situație critică, apa să fie disponibilă”.
Totodată, el a criticat lipsa unei comunicări clare cu cetățenii: „Trei zile ați tăcut și ați spus că sunt invenții. În rezultat, oamenii au fost nevoiți să caute singuri informații, pentru că nu le-ați oferit”.


