Moldova primește bani europeni, dar nu reușește să-i absoarbă – Gherasimov recunoaște blocajele administrative și întârzierile care costă statul

Republica Moldova are acces la finanțări europene importante, însă capacitatea instituțiilor de a transforma acești bani în proiecte concrete rămâne insuficientă. Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, recunoaște că mecanismele de gestionare a fondurilor nu au fost puse la punct, iar lipsa coordonării dintre instituții riscă să transforme finanțările disponibile în bani care stau pe conturi, în timp ce statul continuă să plătească dobânzi pentru ele.

Oficiala admite că modelul descentralizat, în care fiecare minister era responsabil de propriile proiecte, a creat dificultăți majore de coordonare și monitorizare. Mai mult, unele proiecte sunt întârziate din cauza unor avize care pot rămâne luni întregi blocate într-o instituție, fără ca problema să fie identificată și soluționată la timp.

„Acești bani sunt debursați, însă capacitatea noastră de absorbție a acestor fonduri încă nu este suficient de bine pusă la punct”, a declarat Cristina Gherasimov la Jurnal TV.

Potrivit vicepremierului, până acum fiecare minister și-a gestionat separat proiectele, ceea ce a făcut dificilă urmărirea etapelor de implementare, sincronizarea finanțărilor și pregătirea proiectelor pentru utilizarea efectivă a banilor. Cu alte cuvinte, problema nu este doar obținerea finanțărilor europene, ci și capacitatea administrației de a le transforma în investiții realizate.

Pentru a remedia situația, Guvernul a creat în cadrul Cancelariei de Stat un pilon specializat pentru fondurile europene și Planul de Creștere. Acesta urmează să monitorizeze proiectele, să identifice blocajele și să coordoneze instituțiile implicate.

Gherasimov recunoaște însă că echipa este nouă și are nevoie de timp pentru a-și dezvolta capacitatea de lucru. Între timp, întârzierile administrative continuă să reprezinte un risc pentru implementarea proiectelor.

„Uneori blocajul poate fi un aviz care lipsește luni de zile de la o instituție. Și asta este o chestie care trebuie cineva să o monitorizeze foarte clar, dar atunci când ai atât de multe proiecte, poate să-ți scape”, a explicat vicepremierul.

Unul dintre cele mai problematice aspecte este costul întârzierilor. Statul poate primi finanțări, dar dacă proiectele nu sunt suficient de mature, dacă achizițiile nu sunt organizate la timp sau dacă instituțiile nu se coordonează, banii rămân neutilizați. În anumite situații, Republica Moldova ajunge să achite dobânzi pentru fonduri pe care încă nu le poate transforma în lucrări și investiții.

„Este foarte important să fie o coordonare foarte fluidă. Când vin fondurile, pentru ce, unde merg, cum au loc achizițiile, în așa fel ca să nu creăm blocaje artificiale, în timp ce acești bani stau pe cont și noi plătim o rată de interes pentru ei”, a subliniat Gherasimov.

Problema este cu atât mai importantă în contextul proiectelor mari de infrastructură, care presupun mai multe surse de finanțare și necesită coordonare între instituții. Guvernul promite că proiectele prioritare prezentate în cadrul inițiativei Moldova Project vor fi implementate mai rapid, astfel încât rezultatele să fie vizibile în aproximativ cinci ani, nu peste un deceniu.

Vicepremierul a admis că alte state au mers chiar până la crearea unor ministere sau instituții specializate pentru supravegherea procesului de absorbție a fondurilor. Aceasta consideră că Republica Moldova are nevoie de o administrație publică mai bine pregătită, capabilă să gestioneze proiecte complexe și să respecte procedurile europene.

O altă provocare va fi transferarea acestei capacități la nivel local. Gherasimov a anunțat că autoritățile urmează să lucreze și cu primăriile, în special în perspectiva reformei administrativ-teritoriale, pentru ca administrațiile locale să poată pregăti proiecte, să solicite finanțări și să gestioneze transparent banii europeni.

Precizăm că Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova prevede un sprijin financiar de 1.9 miliarde de euro, destinat susținerii reformelor și investițiilor în perioada 2025–2027. Deblocarea fondurilor este condiționată de îndeplinirea angajamentelor asumate de autorități. Moldova a utilizat deja 650 de milioane de euro din Planul de Creștere cu UE.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova riscă să rateze șapte reforme din agenda europeană –...

Partidul Nostru cere majorarea plafoanelor pentru plățile în numerar pentru...

145,5 milioane de lei pentru cinci raioane din nordul țării...

Olga Cebotari: „Oamenii văd progrese pe hârtie, dar nu și...

Reforma justiției se prelungește până în 2028? Vicepremierul Gherasimov admite...

Pensiile mici ar putea fi indexate integral, iar cele mari...