Vladimir Voronin va trebui să-şi dea demisia din funcţia de Preşedinte, deoarece calitatea de deputat este incompatibilă cu alte funcţii publice remunerate, cu excepţia activităţii didactice. Potrivit legislaţiei în vigoare, orice deputat ales, trebuie să ia o decizie, timp de o lună, dacă renunţă la funcţiile anterioare sau dacă renunţă la calitatea de deputat, a precizat luni, 11 mai, Igor Boţan, directorul executive ADEPT în cadrul emisiunii „În PROfunzime”.

În cazul în care Voronin nu-şi prezintă demisia din funcţia de şef al statului, atunci el intră în incompatibilitate. „Dar probabil că preşedintele Voronin nu va proceda astfel, iar până când deputaţii din Parlament se vor adresa Curţii Constituţionale pentru explicaţii, va expira o lună de zile şi mandatul actualului preşedinte va expira”, susţine Igor Boţan.

Un nou preşedinte al ţării trebuie ales în termen de două luni, adică până la 7 iunie.

Potrivit lui Boţan, procedura de alegere a Preşedintelui Parlamentulu va dura câteva ore, după care Voronin dacă va fi ales va numi vicepreşedinţii, după care se va purcede la formarea Biroului permanent al Parlamentului. Dar înainte de alegerea Peşedintelui legislativului vor trebui formate fracţiunile parlamentare. După aceasta Parlamentul trebuie să adopte o decizie privind numirea datei alegerilor şefului statului şi să constituie o comisie specială care trebuie să reprezinte fracţiunile. Procedura spune că fiecare grup de 15 deputaţi are dreptul să înainteze o candidatură sau cineva poate să-şi înainteze candidatura proprie cu sprijinul a 15 deputaţi. Candidaturile pot fi înaintate cu 5 zile înainte de alegeri.    

„În mod normal, aşa cum prevede Constituţia, Preşedintele Parlamentului deţine interimatul funcţiei de Preşedinte de ţară atunci când funcţia devine vacantă. Funcţia devine vacantă în două situaţii: când Preşedintele îşi prezintă demisia sau când i-a expirat mandatul. Deci, Preşedintele Voronin se află în situaţia când i-a expirat mandatul”, a explicat Boţan.      

Totodată, analistul politic a menţionat că Zinaida Greceanâi se află în prezent într-o situaţie asemenătoare, deoarece Guvernul şi-a prezentat demisia, însă Parlamentul încă nu a aprobat o decizie în acest sens.

Dacă nu se alege şeful statului şi ar trebui să aibă loc alegeri parlamentare anticipate, atunci Preşedintele în exercițiu, Voronin ar trebui să numească un nou guvern care să aibă un mandat plenar până vor avea loc alegerile. „Lucrurile sunt complicate, deoarece Moldova se află pentru prima dată într-o astfel de situaţie şi încă nu au fost elaborate mecanisme clare pentru toată lumea”, a spus Igor Boţan.

Potrivit directorului executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, cea mai probabilă candidatură la funcţia de preşedinte este cea a Zinaidei Greceanâi, deoarece Marian Lupu nu ar avea susţinerea necesară în interiorul PCRM. Printre contra-candidaţi au fost numiţi: Andrei Stratan, Valentin Mejinschi. 

Igor Boţan a făcut o paralelă cu alegerea Papei. Deseori cardinalii alegeau un Papă, astfel ca să poată trage uşor sforile anterior. Potrivit lui Boţan, în funcţia de Preşedinte va fi promovată o persoană care să nu fie foarte-foarte puternică, care nu are grupări puternice în Parlament, care nu are business personal.

În acest sens, Boţan a lăsat să se înţeleagă că viitorul Preşedinte ar putea fi o doamnă, deoarece Voronin a experimentat suficient până acum: a făcut o doamnă preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie, pe alta Preşedinte de fracţiune în Parlament, alta – Premier etc.

Potrivit directorului postului de radio „Europa Liberă” Vasile Botnaru, dacă comuniştii au de gând să menţină o relaţie bună cu Bruxelles-ul, atunci candidatura lui Marian Lupu la Preşedinţie ar fi cea mai potrivită, deoarece el se priveşte bine în exterior şi poate arăta o „vitrină bună”. „Dacă pur şi simpul vrem să jucăm cu partidul în interior, atunci trebuie să o înlăturăm pe Zinaida Greceanâi”, a menţionat Botnaru, adăugând că deja prin candidatura înaintată vom vedea ce are de gând Voronin, ce tactici vor aplica comuniştii pe termen scurt.

În cadrul emisiunii a fost menţionat că în cazul în care Zinaida Greceanâi va fi aleasă în funcţie de Preşedinte, atunci premier ar putea deveni Igor Dodon, iar în cazul în care Marian Lupu va deveni şef al statului, atunci Zinaida Greceanâi va rămâne în fucția ei.

Va fi posibilă votarea unui nou preşedinte şi evitarea alegerilor anticipate?

Igor Boţan a menţionat că opoziţia a declarat că nu va vota un Preşedinte comunist, iar Zinaida Greceanâi, precum şi alţi doi candidaţi, vehiculaţi de comunişti – Andrei Stratan  şi Valentin Mejinschi, nu sunt membri ai PCRM.

În cazul în care cineva din opoziţie va participa, totuşi, la alegerea Preşedintelui, atunci orice partid de opoziţie, căruia i se va întâmpla acest lucru, va elimina această persoană din rândurile sale. Potrivit procedurii descrise de Curtea Constituţională trebuie să participe cel puţin 61 de deputaţi la procedura de vot. Dacă participă mai puţin de 61 de deputați fracţiunile parlamentare trebuie să facă declaraţii politice, iar tentativa se consideră că a avut loc, însă rezultatul ei se invalidează. Deci, e suficient de trei ori să se întâmple acest lucru şi avem alegeri anticipate, a menţionat Boţan.

Vasile Botnaru a făcut aluzie că votul de aur ar putea veni în plic din puşcărie, aşa cum a fost în cazul lui Ilie Ilaşcu.

Potrivit lui, Boţan, ţinând cont de mecanismul puterii, care acţionează după cum îi covine "dispecerului principal", această variantă nu ține de domeniul fantasticului.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE